Artă mare la vremuri mici

– România își încordează puterile să apere cultura de pandemie –

IAȘI

Galerie de artă

După ce, timp de aproape zece ani, Iașiul și-a primit pe merit aplauzele pentru felul în care FILIT (Festivalul Internațional de Literatură) a reușit să adune în jurul lui cititori, scriitori și jurnaliști din toată lumea, anul 2022, abia început, ne întâmpină cu altă surpriză culturală în Capitala Moldovei:    o ga­lerie de artă contemporană, creată după toate standardele occidentale. Deschisă de Dana Lungu și de Adela Teodorovici în cartierul Păcurari și inau­gurată chiar în seara de Sfântul Ion, galeria pornește la drum cu convingerea că atât în Iași, cât și în Chișinău există artiști extraordinari, care nu au vizibilitatea și expunerea pe care le-ar merita, dar care pot fi ajutați să devină mai cunoscuți nu doar pe plan local, ci și la București, Cluj sau Ber­lin. Intitulată „Arteast”, din­tr-un joc de cuvinte în limba en­gle­ză, care unește „arta în Estul Eu­ropei” cu focusul pe „artist”, galeria găz­du­ieș­te deocam­dată lucrările unor picto­rițe de dincoace și de dincolo de Prut.

Dana Lungu, curator

„Dintotdeauna, ieșenii au fost mari consumatori de cultură”

– Vestea că inaugurarea galeriei „Arteast” a fost un succes a ajuns până la Bucu­rești. Dați-mi voie să vă felicit.

– Mulțumesc, și noi suntem foarte bucuroși. Imaginați-vă că au venit atât de mulți oameni, încât se umpluse galeria, riscam să depășim limita de participanți admiși la evenimente în timpul pan­demiei. Așa că am fost nevoite să facem trei ver­nisaje consecutive, cum ar veni. Timp în care oa­menii au așteptat cuminți și răbdători, făcând coadă afară, pe trotuar. Dar surpriza cea mai mare a fost să vedem cât de mulți tineri sunt printre ei, unii ve­niți cu copii în brațe, oameni pe care nu-i cu­noș­team, nici măcar din vedere. Spun asta pentru că nimeni nu-și dorește o galerie în care la verni­saje să ne vedem și să ne lăudăm doar noi între noi. Și pot să vă mai fac o mărturisire drăguță. Nu mi s-a întâmplat niciodată să mă rătăcesc „la mine aca­să”. Cunoșteam bine spațiul galeriei, o văzu­sem goală, după plecarea echipei de constructori. Dar după ce au fost așezate aceste tablouri pe pereți, după toate rigorile, pur și simplu, nu am mai recu­noscut galeria, eram nesigură în ce parte e ușa, într-atât se umpluse de spirit, de căldură, de culoa­re și de lumină.

– Ce pot vedea cei care nu au ajuns la ver­nisaj, dar ar vrea să vă calce totuși pragul în pe­rioada care urmează?

– Am pornit galeria cu expoziția The L.I.G.H.T., care reunește o serie de lucrări pe tema maternității în izolare, realizate anul trecut, de două tinere artiste extrem de talentate: Marinela Cio­banu și Rodica Crîșmaru. Nu întâmplător am început cu două artiste, suntem și noi două antre­prenoare și am vrut să avan­tajăm femeile artist, fiindcă știm că situația lor e ceva mai dificilă decât a artiștilor. Ele au în per­ma­nență alege­rea aceasta, atât de com­plicată, între ca­rieră și viața de fa­milie. Lo­­cuiesc a­mân­două în Iași, dar Ro­dica Crîș­maru e năs­cută în Basarabia, iar Ma­ri­nela Ciobanu la Ba­cău.    Ele definesc prin ur­mare foarte bine viziunea gale­ri­ei, care își dorește să fie și o punte simbolică peste graniță. E o ex­poziție care a ieșit extraor­dinar, extrem de femi­nină, de ancorată în vremurile noastre complicate. Și chiar dacă nu fac neapărat parte din aceeași generație și nu au același mod de a trata tema, ceea ce le unește pe cele două artiste e o lumină spe­cială, o lumină a casei, a vieții de in­terior, a cărei intensitate o simți mai acut în izo­lare. De aceea, am și numit expoziția „The L.I.G.H.T.”/ (Lumina).

– Există și o semnificație a punctelor adău­gate în titlu?

– Da, artistele noastre și-au dorit ca titlul să nu fie doar un cuvânt, ci și un acronim în același timp, fiecare literă să ducă spre altceva: Libertate, Iluzie, Grijă, Habitat, Timp. Sunt cuvinte cheie, care vor­besc despre anii aceștia în care clipele petrecute în interior, uneori frământate, ca la Rodica Crîș­maru, alteori senine, ca la Mari­nela Ciobanu, au fost mai in­tense ca oricând. Poate de aceea fețele, chipurile din aceste lucrări devin extrem de rele­vante, ade­vărate o­glinzi ale unor stări de spirit complexe. Por­tretul unui copil aflat în fața feres­trei, pe ure­chea căruia cade lu­mi­­na irizând-o, este unul din tablourile mele prefe­rate.

– Spuneați că ați fost sur­prinsă de interesul pu­blicului în seara lansării. Credeți că pandemia i-a făcut pe oameni mai dornici de evenimente cul­turale?

– Ieșenii au fost dintotdeauna mari consumatori de cultură. Cred că cel mai bine o dovedește FILIT-ul. O mie de oameni umplu de ani de zile sala Tea­trului Național din Iași, nu ca să vadă un spectacol, ci doar ca să audă un scriitor vorbind, și asta mi se pare extraordinar. Dar, sigur, restricțiile au făcut ca evenimentele să fie tot mai puține, iar asta a crescut și dorința oamenilor de a ieși. Trebuie să recunosc că, până în seara vernisajului, și noi păstram o umbră de neîncredere, o teamă că venim cu ase­menea inițiative culturale în plină criză sanitară, în vremuri atât de nesigure, în care toate stau să se scumpească și nimănui nu-i mai arde de artă. Dar faptul că în seara inaugurării am vândut deja câteva tablouri, ne-a contrazis temerile. Ca să revin însă la întrebare, cred că pandemia a făcut ca lumea să-și caute resurse emoționale de supraviețuire prin cultură. V-o spune un om care de 27 de ani lucrează într-o editură. În ultimii doi ani, vânzarea de carte a crescut neașteptat. Iar entuziasmul cu care ieșenii au venit spre galerie la acest început de an e    cea mai bună confirmare că Iașiul avea nevoie de așa ceva, că ieșenii vor să-și cunoască, să-și admire și să-și valideze artiștii.

(Galeria Arteast vă așteaptă cu ușile deschise în str. Păcurari nr 108, în Iași. Pentru mai multe in­formații despre program și despre vernisajele vii­toare, puteți consulta site-ul https://arteast. gallery sau puteți suna la 0751.821.494)

BRAȘOV

„Massif”, un festival pe pârtia de schi

Dacă Iașiul a ți­nut sus steagul evenimentelor literare, iar Clujul se laudă de două decenii cu cel mai mare festival de film și cu cele mai spec­­ta­cu­loase festi­va­luri muzicale, în 2022, e rândul Brașo­vului să intre și el în circuit. Și cum altfel, decât îm­binând ce are el mai bun (aerul curat și fru­musețea pârtiilor de schi) cu muzica noilor vre­muri?! Or­ga­nizat de aceeași echipă care a pus pe pi­cioare ce­lebrul Untold de la Cluj, Massif Winter ne „ame­nință” cu o adevărată vacanță muzicală pe pârtie, care nu ține doar un weekend, ci o săp­tă­mâ­nă în­treagă (6-13 martie). Ce promite? Două scene mon­tate pe platoul de lângă pârtia Bradul, con­certe și seturi electro ale unor artiști inter­națio­nali, co­merț cu produse locale, competiții sportive și pe­treceri ex­clusiviste pe pârtie și lângă cabane. În­tr-un cu­vânt, un Untold de zăpadă, care promite să devină    cel mai mare festival de muzică electro­nică de iarnă din Europa Centrală și de Est. Știrea a ge­nerat deja rumoare printre a­ma­torii de festi­va­luri, ca­re abia aș­teaptă să-și facă re­zer­vări. Pre­­cauți în­să în le­gă­tură cu mereu schim­­bă­toa­re­le re­­gle­­men­tări sa­nitare, or­ga­nizatorii in­ten­țio­nea­ză să dea dru­­mul vânzării de abo­na­mente abia la ju­mă­ta­tea lunii ia­nua­rie. Până atunci, pe siteul www. bemassif. com, cei inte­resați își pot înscrie a­dre­sa de email, pentru a fi primii anunțați în legătură cu numele de pe afiș.

Cât despre beneficiile acestui eveniment pentru ora­șul Brașov, primarul actual al orașului, Allen Co­­liban, se declară mai mult decât încântat. Festi­va­lul va genera venituri pentru bugetul local și pen­tru oa­menii de afaceri și va poziționa orașul pe har­ta ma­rilor evenimente internaționale, ceea ce îl va face atractiv și pentru turiștii străini.