Ooază în deșertul de betoane, o pădurice urbană din mijlocul unui cartier bucureștean, a fost pusă la pământ de drujbe. Ilegal, fără nici un aviz, au fost tăiați 200 de arbori. Lăcomia rechinilor imobiliari usucă un oraș aflat în coada capitalelor europene în ceea ce privește spațiile verzi. Totodată, mii și mii de arbori urbani s-au uscat din cauza toaletărilor agresive, ce au îmbuibat firmele de casă ale primarilor orașelor și orășelelor patriei. Toate aceste hăcuiri ale spațiilor verzi și arborilor din orașe au un impact major asupra calității vieții locuitorilor, reprezintă agresiuni asupra sănătății lor. Și totuși, o lege importantă, legea spațiilor verzi, este ținută de ani de zile la sertar de parlamentari. „Comunitatea Declic” a strâns 33000 de semnături prin care încearcă promulgarea, luna aceasta, a legii care să protejeze spațiile verzi.
„Noua lege va stăvili imensa lăcomie a rechinilor imobiliari”
– Cum se explică tăierea la liber a copacilor din orașe?
– Prin modificarea codului silvic din anul 2020, care a scos de la capitolul infracțiuni tăierile de copaci ce nu fac parte din fondul forestier, transformându-le în „contravenție”. O mârșăvie de care profită din plin cei ce își doresc să transforme spațiile verzi în terenuri de construcții. Dezvoltatorii imobiliari ce ridică blocuri de sute de milioane de euro nu pot fi deranjați de amenzi ce nu depășesc câteva zeci de mii de euro. Taie copacii care stau în calea clădirilor sau parcărilor și plătesc amenzile. E o afacere bună pentru ei. Soluția este ca amenzile să fie exponențial mai mari, iar aceasta este una dintre prevederile noii legi a spațiilor verzi. E o lege făcută de peisagiști, de arhitecți, de oameni care chiar știu cum trebuie îngrijit spațiul verde. Astfel, un rechin imobiliar care acum plătește o amendă infimă pentru câțiva pomi amputați, va plăti amenzi grele pentru distrugerea celor câteva hectare de teren afectat. Sunt convins că odată trecută, noua lege va stăvili lăcomia imensă a imobiliarilor, pentru că nu va mai fi profitabil să tai, ilegal, copacii.
– Pagube mari au produs și toaletările asupra copacilor din orașe. Cât s-a pierdut?
– La întrebarea aceasta sper să ne răspundă, cât de curând, chiar peisagiștii, ce vor avea un rol mult mai important în administrarea parcurilor și a terenurilor înverzite din orașe. Teoretic, nu se vor mai putea face intervenții în spațiul verde, fără ca un profesionist să spună când, cum și dacă un arbore trebuie tăiat. Nu va mai merge de capul lui un drujbist angajat al unei firme oarecare, fără nicio specializare în domeniu, să distrugă parcurile și alte zone verzi. Peste tot în țară, în toți anii ăștia, au fost practici de gestiune greșită, care au alterat calitatea arborilor urbani. Asfaltări care afectează rădăcinile, tăieri ale rădăcinilor, tăieri radicale ale coroanei etc. În momentul în care peisagiștii vor fi, prin lege, un element de neocolit în gestionarea spațiilor verzi, vom avea și o analiză privind cât s-a distrus până acum. Dar impactul negativ asupra copacilor din orașe e imens, am publicat de curând pe pagina Declic, un clip video despre toaletările anapoda. Eu am arătat imagini de pe strada unde locuiesc. Sute de oameni au răspuns, spunând că și la ei pe stradă e la fel sau mai rău.
„Un oraș fără copaci, un oraș care moare”
– Sunt românii conștienți de legătura vitală între spațiile verzi urbane și calitatea vieții? Vedeți vreo schimbare a instituțiilor statului în înțelegerea fenomenului?
– Da, eu cred că românii sunt conștienți, ba mai mult decât atât, suferă cumplit, când spațiul verde din apropierea locuințelor le e distrus. Pentru a vă convinge, vă invit să citiți comentariile clipului despre spațiile verzi, lansat pe pagina Declic, săptămâna trecută. Copacii nu doar că produc oxigen, dar curăță aerul, un oraș fără copaci e un nor de praf. Să nu mai vorbim de umbră. Lipsa locurilor cu umbră poate fi o chestiune de viață și de moarte pentru vârstnici sau persoane cu probleme de sănătate. Un oraș fără spații verzi e un oraș care moare. Se vede o schimbare și la nivelul unor administrații publice. Dar cu o floare nu se face primăvară. Salvarea spațiilor verzi trebuie impusă prin lege, la nivelul întregii țări.
– De ce nu și-au implementat orașele de atâta vreme Registrul verde obligatoriu?
– Sunt mai multe motive pentru care administrațiile nu realizează aceste registre. Dacă ar exista registre, spațiul verde nu și-ar putea schimba destinația, nu s-ar putea reduce sub nicio forma. Neavând registre, administrațiile publice pot dezvolta proiecte pe spațiile verzi. Cele mai expuse sunt fâșiile care însoțesc infrastructura rutieră, curțile blocurilor, micile scuaruri. Presiunea este generată de nevoia de parcări. Sunt spații care dispar fără să se alerteze populația. Din rapoartele APM Timiș, în Timișoara s-a pierdut 1 mp/ locuitor, în intervalul 2015-2018 (aprox. 350 000 mp= 35 ha). Conform noii legi a spațiilor verzi, administrațiile care nu au registre nu vor mai putea elibera autorizații de construcție pentru investiții care privesc sau au în proximitate spații verzi.
„Este halucinant ce făcuseră din lege politicienii vânduți mafiei imobiliare”
– De ce se tărăgănează această lege a Spațiilor Verzi? Există un lobby puternic al industriei imobiliare?
– Da, există un lobby, nu doar puternic, dar absolut toxic. Declic a decis să se implice în această campanie acum doi ani, când am aflat că proiectul realizat de peisagiști, arhitecți și alți specialiști în domeniu a fost amendat de politicieni. Era halucinant ce făcuseră acești oameni vânduți mafiei imobiliare. După dezbaterile din comisiile parlamentare, proiectul a fost modificat de politicieni, până la punctul în care parcuri precum Herăstrău, Cișmigiu, Parcul Carol din București, Parcul Central din Cluj-Napoca, Parcul Nicolae Romanescu din Craiova și multe altele, nu mai erau parcuri și ar fi putut fi betonate. Au fost excluse din categoria de spații verzi parcurile istorice, parcurile „scuar” sau „de buzunar”. Proprietarii de spații verzi ar fi putut să schimbe destinația terenului. Asta s-ar fi întâmplat dacă noua lege ar fi fost promulgată de președintele țării, în forma votată acum doi ani în Parlament. Zecile de mii de membri și membre ale comunității Declic au semnat o petiție sau i-au scris, la momentul respectiv, președintelui. I-au prezentat semnalele de alarmă ale celor ce au inițiat, cu bună credință, proiectul de lege. Iar Klaus Iohannis ne-a ascultat și a retrimis legea în Parlament.
– Care este strategia campaniei Declic?
– Din momentul în care am obținut retrimiterea în parlament a proiectului de lege, am făcut pași importanți. Am reușit să trecem legea, fără acele articole toxice, incluse de lobby-ul imobiliar, prin Senat și prin Comisia de administrație publică a Camerei Deputaților. Mai e nevoie de un aviz al comisiei de mediu, apoi de votul în plenul Camerei. Din păcate, legea s-a împotmolit, deputații par să aibă alte priorități. Dar avem un plan. I-am nominalizat public, în acel material video de care am mai amintit, pe liderii de grup ai partidelor de la guvernare. Îi facem astfel pe Alfred Simonis, de la PSD, Gabriel Andronache, de la PNL, și Csoma Botond, de la UDMR direct responsabili de soarta parcurilor. Le-am cerut să programeze pentru vot în plen legea spațiilor verzi. Acum, în iunie, nu în toamnă, sau la anul! Pentru că orice amânare a acestui proiect poate însemna îngroparea sa sub presiunea uriașă a mafiei imobiliare. Și asta va însemna moartea spațiilor verzi. Clipul video s-a viralizat, are sute de mii de vizualizări și crește în fiecare zi. Sute de mii de oameni care știu acum că parlamentarii pot decide chiar luna aceasta salvarea spațiilor verzi. Sau le pot lăsa să moară. Noi, toți cei implicați în această campanie, credem că presiunea publică îi va face pe politicieni să vadă că e și în interesul lor să spună DA noii legi a spațiilor verzi.
Petiția poate fi semnată pe: go.declic.ro/spvlb
