Cât văd cu ochii, verdele a fost smuls cu totul și rădăcinile arborilor ies precum niște degete zdrelite din pământul răscolit. Celebra zonă istorică protejată a Bucureștiului, Șoseaua Aviatorilor – Kiseleff, este pângărită și arată dezolant. O lucrare mamut, de instalare a unui sistem de irigații pentru flori, făcută din bani publici (750.000 de lei!), pune în pericol sute de arbori de pe aliniamentul bulevardelor. O sfidare, într-un context internațional, în care arborii și spațiul verde sunt prețuiți, nu numai ca frumusețe, ci pentru impactul uriaș pe care îl au asupra sănătății și calității vieții. Iar după cum bine se știe, Bucureștiul este o capitală tot mai poluată și neprietenoasă. Și ca și când tortura anuală a arborilor numită „toaletare” nu ar fi de ajuns, acum, rădăcinile lor sunt supuse distrugerii, prin lucrările de irigare a florilor. Pe cele două bulevarde istorice ale Capitalei și chiar în prima grădină istorică a orașului, Kiseleff, peste rădăcinile arborilor se trece cu șenilele. Nu-i nici un șef care să dea explicații, doar un miniexcavator ce scurmă pământul la rădăcinile arborilor, de parcă ar săpa în beton. Alertat, am sunat la Poliția Locală a Sectorului 1, la Poliția Municipiului București și, în cele din urmă, la Poliția Națională, dar nu s-a deranjat nimeni să vină să vadă ce se întâmplă la fața locului. „Nu trimit echipaj că taie unii iarba”, mă admonestează polițistul de la 112 și-mi închide telefonul, enervat de deranj.
Ce spun specialiștii
„În București se intră, peste tot, cu ranga”
Avem puțini specialiști în arbori în România, dar nici măcar ei nu sunt solicitați de primării pentru consultanță. Lipsa de interes pentru natura urbană e generalizată în București. Ștefan Nica, de la Asociația Română de Arboricultură, explică de ce lucrarea de pe bulevardele Aviatorilor și Kiseleff nu este făcută corect. „Utilajele folosite acolo nu au ce să caute în apropierea arborilor. Este foarte clar că rădăcinile arborilor au fost afectate și pun în pericol integritatea acestora. Orice rană, cât de mică, este o poartă de intrare a agenților patogeni, care, în timp, sapă în corpul copacului și îl fac vulnerabil. Astfel, stabilitatea sa este pusă în pericol și, la un vânt puternic, se poate prăbuși”. Diana Culescu, președinta filialei București-Ilfov a Asociației Peisagiștilor, îi sfătuiește pe trecători să fie foarte atenți pe viitor, pentru că efectul lucrărilor se va vedea în arbori prăbușiți. „E ca în bancul în care dai brânci unei băbuțe pe scări și o întrebi de ce aleargă, așa se procedează cu arborii din București. Există o carte nemțească pentru copii, în care scrie că rădăcinile arborilor au o forță uriașă, de pildă, o rădăcină de 4 centimetri poate susține greutatea a doi elefanți. Atâta doar, nu o răni, nu săpa șanțuri în jurul ei, lasă rădăcinile în pace. Bine că a fost tradusă în limba română, poate o vor citi și «specialiștii» primăriilor. Nu doar că rădăcinile au fost agresate, dar, ca să fie siguri că arborii vor muri, au pus la rădăcinile lor plante ce au nevoie de multă apă. Rădăcinile copacilor vor putrezi. În numele frumosului, al plăcerii ochiului viitorului votant, în București se intră peste tot cu ranga. Când acei copaci vor cădea, cine-și va mai aminti, în lipsa Registrului Verde, că acolo s-a făcut o lucrare dezastruoasă? Dăm bani publici pentru lucrări ce distrug natura și patrimoniul. În acea zonă istorică, cu bulevarde simbol ale Bucureștiului, era nevoie de o documentație serioasă, ce dura luni de zile, de semnătură de la Ministerul Culturii, dar cine să-și mai bată capul când putem băga direct excavatorul?”.
Ucigașii de arbori
Alături de dezvoltatorii imobiliari, cei mai mari ucigași de arbori din comunele, orășelele și orașele României sunt, de mulți ani, Administrațiile Domeniilor Publice. Ele primesc din bugetele locale sume impresionante, pe care le direcționează unor firme prietene, care nu au specialiști, nu au utilaje, așa că lasă prăpăd în urma lor. Cea mai de succes schemă este, de mulți ani, cea a „toaletărilor”. La momentul în care scriu acest articol, cartierul meu din sectorul 1 răsună de drujbele echipelor plătite din bani publici, pentru a defrișa arbori uscați în urma „toaletărilor” făcute anul trecut. Deci, A.D.P. 1 plătește din banii noștri de două ori pentru a ne lăsa fără copaci. Tot A.D.P. 1 este responsabilă pentru lucrarea de pe bulevardele Aviatorilor și Kiseleff. Deși susține că lucrarea este făcută sub „supravegherea specialiștilor” și nu aduce nici un prejudiciu naturii, A.D.P. 1 refuză să dezvăluie numele celui ce și-a pus semnătura pe act. Care este componența comisiei ce a aprobat modul de lucru, cine sunt specialiștii ce își asumă responsabilitatea? Nu știe nimeni. Toate „toaletările” au fost și ele făcute sub supravegherea „specialiștilor” și iată rezultatul. Instituția nu și-a asumat vina pentru copacii uciși. Poate că A.D.P. 1 are specialiști în drujbe, dar sigur nu lucrează cu specialiști în arboricultură. Când acei arbori de pe Aviatorilor se vor usca sau prăbuși, se va spune că e din cauza secetei, a încălzirii globale, nimeni nu va fi tras la răspundere. A.D.P.-urile își permit să ciopârțească, să distrugă sute de arbori, pentru că nimeni, nici o instituție de stat nu verifică ce lasă în urmă echipele de „specialiști”.
Ce spun instituțiile
De peste un an, nu reușesc, nici ca bucureștean, nici ca ziarist, să găsesc la Primăria Sectorului 1 sau în Primăria Capitalei un birou sau o persoană care să gestioneze problemele de mediu tot mai apăsătoare ale orașului. Nu a existat niciodată! În cazul de față, Poliția Locală și Primăria Sectorului 1 mi-au răspuns că, dacă A.D.P.1 zice că e bine, atunci e bine. Teoretic, instituția de specialitate a orașului este Direcția de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului București, care ne-a transmis următorul răspuns: „Ca urmare a solicitării primite din partea revistei Formula AS, Direcția de Mediu a luat act de lucrările aflate în desfășurare pe bulevardul Aviatorilor (pentru care nu au fost înregistrate sesizări anterioare) și a efectuat verificări la fața locului, identificând lucrări ce se desfășoară cu afectarea sistemului radicular al arborilor ce alcătuiesc aliniamentul stradal. De asemenea, aspectele constatate au fost comunicate Direcției Generale de Poliție Locală și Control a Municipiului București, în vederea analizării și aplicării sancțiunilor, în conformitate cu legislația de mediu în vigoare”. Ce urmează? Ei bine, polițiștii Primăriei Municipiului București merg la fața locului și constată că rădăcinile arborilor nu au fost afectate și nu iau nici o măsură! Ce șanse sunt ca, din cei 6 comisari ai biroului de mediu al Poliției P.M.B. să se găsească un specialist arboricol, care să conteste deciziile unui ditamai departament de mediu? Zero! Sunt însă multe șanse ca problemele flagrante de mediu ale bucureștenilor să rămână blocate, din cauza acutei lipse de interes manifestate în mod repetat de D.G.P.L.C.M.B. Cum se explică această bâlbă administrativă? Legea 544 spune că orice cetățean are dreptul să primească de la instituțiile statului, în termen de 10 zile, informațiile de interes public solicitate. Ei bine, au trecut 40 de zile și nu am primit nici un răspuns. Îl vom primi, probabil, când bulevardele istorice ale Bucureștiului vor rămâne fără copaci. O capitală a pustiului și a bolii.
