Plantele medicinale culese cu mâna noastră sunt ceva cu totul și cu totul deosebit. Ne fac să ne simțim coparticipanți activi la prevenirea și vindecarea unor probleme de sănătate, fără a fi obligați să parcurgem cine știe ce distanțe sau să ne aventurăm adânc în pustietatea și sălbăticia unor zone. Multe dintre plantele prietenoase cu sănătatea cresc chiar pe marginea unor drumuri din apropiere.
Locul sănătos
Cel mai sănătos loc pentru culegerea lor este, firește, propria noastră grădină, unde știm sigur că pământul și plantele sunt ferite de substanțe dăunătoare. Dar plantele medicinale pot fi culese și în natură, chiar și de pe marginea unor drumuri, cu condiția ca acolo să nu fi fost folosite chimicale sau pesticide. Evitate trebuie, în schimb, pământurile industriale lăsate în paragină și suprafețele agricole cultivate în scopuri comerciale.
Pe toate celelalte drumuri este valabilă regula „celor 4 metri”, adică evitarea culegerii plantelor la mai puțin de 4 m de lângă drum. Acolo, plantele sunt considerate a fi „sigure”, dar trebuie, evident, să fie curățate temeinic înainte de folosire.
Pătlagina „ascuțită”
(Plantago lanceolata)
Părți folosite: Frunzele, florile (ca niște țepi lungi) și semințele.
Probleme de tratat: Răceală, tuse persistentă, tuse seacă, bronșită, inflamații ale mucoasei bucale și faringiene, înțepături de insecte, constipație.
Forme de utilizare: Ceai, tincturi, băi, comprese, gargară, semințe, suc proaspăt stors.
Acțiune: Expectorant, calmant, astringent, antiinflamator, antibacterian, antispastic, coagulant al rănilor.
Pătlagina „lată”
(Plantago major)
Părți folosite: Frunzele, florile („țepi” lungi), semințele.
Probleme de tratat: Tuse, înțepături de insecte, constipație ușoară, bășici (pustule).
Forme de utilizare: Ceai, tinctură, semințe (ca laxativ ușor), comprese (împotriva înțepăturilor de insecte), plasturi (în caz de bășici, la nevoie). Pentru „plasturi”: se frământă o frunză ușor între palme și se aplică pe zona iritată (înainte ca bășica să se spargă) ca un fel de „tampon” între picior și ciorap.
Acțiune: Calmant (al tusei), antiinflamator, antibacterian, astringent. În general, are un efect mai redus decât pătlagina ascuțită.
Socul negru
(Sambucus nigra)
Părți folosite: Florile.
Probleme de tratat: Răceli cu stare febrilă, inflamații ale cavității bucale și faringiene, dureri reumatice și dureri nervoase.
Forme de utilizare: Ceai, tincturi, băi.
Acțiune: Sudoripar, diuretic, diluant al secreției bronhice.
Traista-ciobanului
(Capsella bursa pastoris)
Părți folosite: Părțile aeriene înflorite.
Probleme de tratat: Menstruație abundentă sau prelungită, leziuni ușoare, sângerânde, ale pielii, hemoragie nazală (epistaxis).
Forme de utilizare: Ceai, tincturi, decoct, tamponări, comprese.
Acțiune: Hemostatic intern și extern, hipotensor (în doză mică), hipertensiv (în doză mare), întăritor al inimii și al ritmului cardiac.
Mușețel
(Matricaria chamomilla)
Părți folosite: Capitulele (inflorescențele).
Probleme de tratat: Probleme gastro-intestinale și menstruale, dermatite și inflamații ale mucoasei, afecțiuni ale căilor respiratorii, afecțiuni din zona anală și genitală.
Forme de utilizare: Ceai, tinctură, băi, spălături, comprese, cataplasme, gargară, alifie, inhalații.
Acțiune: Antiinflamator, antispastic, cicatrizant, antibacterian.
Panseluța
(Viola arvensis)
Părți folosite: Planta înflorită.
Probleme de tratat: Boli de piele ușoare, cu formare de scuame, neurodermită la sugari, mâncărimi, acnee, catarul căilor respiratorii, reumatism, răceală cu febră.
Forme de utilizare: Ceai, băi, spălături.
Acțiune: Calmantă (piele și mâncărimi), depurativă (curăță sângele), antiinflamatorie.
Rețetă
Spălături cu Panseluță
Împotriva mâncărimilor pielii, a neurodermitei, pentru curățirea zilnică a pielii, pentru calmarea pielii iritate, cu tendință de inflamare.
Ingrediente: Flori uscate, un burete moale sau o cârpă de bumbac.
Preparare: – Se opărește 1 pumn de plantă cu 1/2 l de apă dată în clocot. – Se lasă să se pătrundă 20 de minute. – Se strecoară într-un lighean mic (sau castron).
Utilizare: Se înmoaie buretele sau cârpa în ceai și se stoarce ușor. Se tamponează „blând” zonele de piele afectate și se lasă lichidul să se usuce pe piele. Se unge, apoi, pielea cu o cremă (dacă e nevoie). Se repetă tratamentul de două ori pe zi, până la dispariția problemelor.
Coada-racului
(Potentilla anserina)
Părți folosite: Frunzele și florile.
Probleme de tratat: Ciclu menstrual dureros, diaree ușoară, inflamația mucoasei bucale și faringiene, răni care se vindecă greu.
Forme de utilizare: Ceai, tinctură, gargară.
Acțiune: Efect antiinflamator, astringent, ușor constipant, antispastic.
Rețetă
Tinctură de Coada-racului
Împotriva crampelor provocate de ciclu, a diareei nespecifice, a inflamațiilor mucoasei din cavitatea bucală și faringiană, a durerii membrelor.
Ingrediente: Coada-racului, proaspătă sau uscată, alcool de 70º.
Preparare: – Se mărunțește planta și se umple 2/3 dintr-un borcan curat (cu capac), apăsând-o bine. – Se toarnă alcoolul peste ea, cât s-o acopere de 1 deget. – Se închide bine borcanul și se lasă planta să se pătrundă într-un loc cald (nici însorit, nici complet întunecos) între 4 și 6 săptămâni. – Se scutură bine borcanul o dată pe zi. – Se strecoară tinctura printr-o sită deasă sau o bucată de pânză de bumbac și se toarnă în sticluțe maro, cu picurător. Poate fi păstrată cel puțin 2 ani.
