– Țările de Jos și Danemarca au decis să livreze Ucrainei avioane de luptă F-16, spre marea nemulțumire a părții rusești. La ce urmări să ne așteptăm în conflictul ucrainean?
– Urmările acestei decizii mult așteptate de Ucraina și prea mult tergiversate de SUA, care trebuia să-și dea acordul, fiind vorba de o tehnologie americană, nu vor fi imediate. Piloții militari ucraineni vor avea nevoie de 3-6 luni de pregătire pentru a învăța să piloteze aceste aparate, de o mare complexitate tehnologică. În cel mai fericit caz, o parte din avioanele F-16 vor putea fi utilizate de armata ucraineană la sfârșitul anului, iar restul, cândva, anul viitor. Deși avioanele F-16 au fost oferite Ucrainei cu condiția ca ele să nu fie folosite în afara teritoriului său național, Rusia și-a intensificat retorica belicoasă la adresa Occidentului, pe care îl consideră agresor, și continuă să amenințe indirect cu folosirea armei nucleare, mobilizând în același timp armata de politicieni și formatori de opinie din Occident, pe care o finanțează de multă vreme. Dacă ne gândim însă mai întâi la evoluția războiului din țara vecină, năpăstuită de „Imperiul Răului” cu centrul la Kremlin, putem anticipa că Rusia va continua să facă prăpăd în orașele și satele Ucrainei, omorând civili nevinovați și bombardând spitale, școli și cartiere de locuințe, pentru a provoca pierderi cât mai mari ucrainenilor și a-i demoraliza, înainte ca avioanele F-16 să intre în luptă și să distrugă pozițiile ocupanților ruși. Abia atunci vom asista la o nouă fază a războiului, în care ucrainenii și-ar putea recuceri cel puțin o parte din teritoriile ocupate de ruși, forțând Moscova să accepte negocieri de pace rezonabile. Iar dacă se va ajunge la o retragere a rușilor din estul și sudul Ucrainei, atunci s-ar putea ca la Moscova lupta pentru putere să se intensifice, cu rezultate greu de prevăzut. Deocamdată, ucrainenii încearcă să câștige timp, atacă obiective în interiorul Rusiei, inclusiv la Moscova, pentru a forța Kremlinul să se concentreze asupra propriei apărări, și așteaptă ca mult visatele avioane F-16 să schimbe cursul conflictului în favoarea lor.
– Liderii națiunilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) s-au reunit într-un summit în care au aprobat extinderea blocului cu încă șase membri – Iran, Etiopia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Egipt și Argentina. Să ne așteptăm la un rival de talie mare al Occidentului?
– În noua sa componență, BRICS va genera deja 37% din produsul intern la nivel global, dar viitorul său este greu de anticipat. Cert este că extinderea BRICS și afirmarea sa pe plan global este în primul rând un proiect politico-financiar al Chinei, căruia i s-a alăturat și Rusia, după izolarea sa pe plan internațional, cauzată de războiul pornit împotriva Ucrainei. Beijing-ul a reușit să mobilizeze majoritatea statelor lovite de sancțiunile economice americane, care le sufocă financiar, promovând propriul sistem de plăți internaționale, și încurajând plățile în renminbi, valuta națională chineză. Astfel, China speră să se protejeze și de alte măsuri punitive pe care America le-ar putea impune în campania de blocare a expansiunii economice a Chinei. Observăm, de altfel, că BRICS, mai ales în varianta sa extinsă, nu este un spațiu al democrației și al libertății civice și economice, ci include destule state cu regimuri autoritare, fără nici o considerație pentru drepturile omului. Multă vreme, Washington-ul a crezut că poate rezolva problemele generate de aceste regimuri, recurgând la metoda facilă a sancțiunilor economice. Acum, iată că vizații reacționează, coalizându-se sub patronajul Chinei. Vor dori însă democrații, fie și imperfecte, ca India, Argentina și Brazilia, să se subordoneze regimului autoritar de la Beijing, să accepte dominația Arabiei Saudite și să colaboreze cu o teocrație brutală ca Iranul? Totodată, statele africane știu bine că ceea ce Beijing numește colaborare este, de fapt, o formă de colonizare. Iar SUA contracarează discret, dar ferm această mișcare de coagulare a unei opoziții globale, consolidând alianțele din Pacific, cu Australia, Japonia și Coreea de Sud. Așadar, deși suntem departe de detronarea valutei americane, extinderea BRICS anunță reașezări importante în sistemul financiar internațional și provoacă Occidentul la o regândire radicală a politicii sale economice mondiale, în special față de țările emergente.
