• Schimbați zilnic culoarea alimentelor pe care le puneți în farfurie și veți avea un dublu avantaj: siluetă și energie •

Sosește primăvara, cu muguri și cu flori, cu șiruri lungi de berze și șiruri de cocori… Cel mai vesel și optimist anotimp, cântat cu entuziasm de poeți, nu le aprinde tuturor zâmbetul pe obraz. Pe lângă violete și ghiocei, primăvara aduce și astenie, anemie, depresii sezoniere, dureri de stomac… Adunată pe toată durata iernii, oboseala de primăvară are nevoie de sprijin pentru a se transforma în energie. Și ce ajutor mai grabnic există decât vitaminele naturale? Singura soluție rămâne să mărim consumul de vegetale, care ne ajută să rezolvăm şi problema siluetei.
Savanţii au descoperit că fiecare culoare din fructe şi legume reprezintă o componentă care aduce folos sănătăţii noastre. Mai mult decât atât, dacă zilnic vom consuma produse de o singură culoare, putem să slăbim 2-6 kg în 4 săptămâni.
Iată care sunt recomandările nutriţioniştilor:

Luni – ziua albă. Particularităţi: produsele de culoare albă conţin mulţi carbohidraţi. Asta înseamnă că pentru prevenirea depunerii kilogramelor trebuie să mâncăm porţii mici. Se consideră că alimentele de culoare albă ne dau energie, de aceea după consumul lor ne simţim sătui mult timp. Alimente de bază: dovlecei, cartofi fierţi, ceapă, conopidă, ciuperci, banane. Alimente complementare: orez, lapte, brânză, spaghete, albuş fiert.
Marți – ziua verde. Toate alimentele de culoare verde sunt bogate în clorofilă şi magneziu, care ne sunt necesare pentru buna funcţionare a nervilor, muşchilor şi pentru susţinerea echilibrului hormonal. Legumele de culoare verde sunt bogate în calciu, care contribuie la întărirea oaselor, dinţilor şi îmbunătăţeşte vederea. Verdele este şi un bun calmant. Alimente de bază: varza de Bruxelles, salată, spanac, zarzavat, kiwi, castraveţi, alge marine. Alimente complementare: ceai verde, care dă un efect bun în curele de slăbire, deoarece sporeşte eliminarea toxinelor şi reziduurilor din corp.
Miercuri – ziua roșie. Alimentele capătă culoarea roşie datorită prezenţei flavonoidelor, care au un efect antioxidant mai puternic decât cel al vitaminei C. Culoarea roşie îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, măreşte de trei ori tonusul muscular. Ca rezultat, în organismul nostru arderea caloriilor este de trei ori mai rapidă. Alimente de bază: ardei gras, roşii, sfeclă, pepene roșu, grapefruit roz, struguri, fasole şi fructe de pădure sau din grădină de culoare roşie. Alimente complementare: 100 ml de vin roşu sec, peştele roşu, carnea fiartă de viţel.

Joi – ziua violetă. Legumele de culoare violet, dar şi albastru închis au o importanţă mare pentru sănătate, deoarece conţin un antioxidant natural care stopează apariţia şi dezvoltarea tumorilor. La fel de bogate sunt şi în polifenoli, care favorizează îmbunătăţirea memoriei. Încă o calitate terapeutică a culorii violet este diminuarea durerilor stomacale (colici). Se consideră că violetul provoacă somnolenţă, aşa că îl putem folosi și dacă ne chinuie insomnia. Alimente de bază: vinete, varză roşie, prune proaspete sau uscate, curmale, struguri. Alimente complementare: busuiocul. Amestecul de busuioc şi rozmarin înlocuieşte sarea de bucătărie în dieta fără sare.
Vineri – ziua portocalie. Fructele şi legumele de culoare portocalie conţin carotenoide, licopen şi beta-caroten, care luptă împotriva cancerului, artritei și preîntâmpină îmbătrânirea precoce. În general, culoarea portocalie ne apără de răceală şi ne asigură buna dispoziţie. Alimente de bază: ardei gras portocaliu, dovleac, morcov, cătină, caise. Alimente complementare: caşcaval afumat, somon.

Sâmbătă – ziua galbenă. Alimentele de culoarea soarelui sunt bogate în flavonoizi care sprijină activitatea normală a inimii şi circulaţia sanguină, datorită proprietăţilor terapeutice, şi anume: capacitatea de a distruge cheagurile din sânge, prevenind accidentele vascular-cerebrale. Se ştie că galbenul ne ajută să trecem mai uşor de la gânduri despre mâncare la un alt subiect de meditaţie. Alimente de bază: ardei gras, porumb, mere, alte fructe şi legume de culoare galbenă, pepene galben, ananas. Alimente complementare: gălbenuş de ou, caşcaval, miere de albine, un pahar de bere (în cantităţi mici are acţiune diuretică, curăţă rinichii, dar nu când se află în cutii de aluminiu).
Duminică – ziua de post. Se bea apă minerală sau de izvor, în cel mai rău caz, sucuri de fructe sau legume. Cine n-are voință să țină post repetă, la alegere, meniul din oricare zi a săptămânii.
Calciu pentru bună dispoziție

Organismul necesită calciu nu doar pentru oase și dinți, ci pentru toate celulele somatice! De exemplu – printre altele – pentru co-acțiunea stimulilor nervoși din interiorul și exteriorul celulelor. Lipsa de calciu provoacă oboseală și indispoziție. În plus, calciul contribuie la „valorificarea” fierului din organism.
Consumați zilnic 900 mg de calciu. Se găsește (per 100 g) în: cașcaval Emmentaler (850 mg), brânză Camembert (850 mg), cașcaval Gouda (420-640 mg), smochine (180 mg), iaurt (120-240 mg), lapte integral (120 mg).
Fierul ne face fericiți

Fierul este, practic, „carburantul” organismului nostru. Preia oxigenul și-l transmite celulelor. Lipsa de fier înseamnă o lipsă de oxigen în organism (ne simțim lipsiți de energie și vlăguiți). Adeseori, există și o carență în monoaminooxidază (care ne face euforici, fericiți și optimiști).
Consumați zilnic 15 mg de fier. Se găsește (per 100 g) în: semințe de dovleac (11 mg), fasole uscată, mazăre, linte (5,5-6,7 mg), ciuperci (3,8-8,3 mg).
Zincul topește grăsimile

Zincul – în cantitate suficientă – ne ajută să ne trezim dimineața odihniți și să fim în formă pe tot parcursul zilei (activează un hormon de concentrare de la nivelul hipofizei).
Concomitent cu acest hormon, sunt produse și endorfinele care ne fac optimiști și plini de inițiativă. Dar zincul mai are în organism și o altă sarcină importantă: stimulează producerea hormonului sexual, care asigură – și la femei – o musculatură mai puternică. Și pentru că mușchii ard mai multe calorii, se topesc pernuțele de grăsime.
Consumați zilnic 13-15 mg de zinc. Se găsește (per 100 g) în: germeni de grâu (15 mg), gălbenușul de ou (3,4 mg), carnea slabă (de ex. mușchi de vacă 4,2 mg).