• Multă vreme s-a crezut că epuizarea e boala persoanelor care muncesc în exces. Studii noi dovedesc că ea este provocată într-o mare măsură, și de stresul uriaș în care trăim, de frici, de spaime, de amenințări. Tot mai mulți oameni se simt constant puși sub presiune și epuizați. Există, însă, și căi de a face față cu bine suprasolicitării •
La drept vorbind, nu este de mirare că ne simțim stresați și epuizați. În ultima perioadă ne-am confruntat mai întâi cu pandemia, apoi cu războaiele, cu catastrofele climatice, cu dificultăți de natură economică și cu o furie populară crescândă. Asta, ca să nu mai vorbim despre problemele individuale care îl împovărează pe fiecare dintre noi. În aceste condiții, e firesc ca nivelul nostru de energie să scadă către punctul zero. „Epuizarea se numără printre noile boli ale epocii noastre”, afirmă specialiștii. Desigur, vremurile pot părea grele și situaţia actuală în care se află lumea stârneşte numeroase îngrijorări. Dar există și alte motive: „În această perioadă ne confruntăm cu provocări care ne răpesc energia. La asta contribuie, între altele, noile tehnologii, care permit ca mulți dintre noi să fie în permanență online și ușor de contactat, ceea ce ne împiedică să ne deconectăm cu adevărat. În multe cazuri, separarea dintre viața privată și muncă nu mai există. Însă nu doar factorii exteriori sunt de vină pentru această situație. Stresul are adesea și cauze de natură psihologică”.
Perfecționismul ne face nefericiți
Pretențiile și așteptările exagerate față de noi ne țin în priză și ne răpesc liniștea sufletească. Medicii vorbesc despre un critic interior hiperactiv, care ne face să credem că trebuie să fim mereu activi și buni în toate domeniile vieții. Mulți oameni își propun să fie perfecți și ajung din acest motiv să se simtă mereu nemulțumiți. Ei se străduiesc să-și îndeplinească cât mai bine toate rolurile care le revin atât în sfera vieții private, cât și la locul de muncă: femeia atrăgătoare, cea mai bună mamă, tatăl înțelegător, soțul bun, angajatul zelos și plin de idei, șeful apreciat de toată lumea. Genul acesta de atitudine ne secătuiește însă de puteri. Multă lume a ajuns să renunțe până și la ideea de a include în programul zilnic momente de pauză în care să nu facă nimic. Mai ales că performanța are o valoare socială ridicată. Identitatea noastră este adesea strâns legată și de profesia pe care o avem. Problemele apar atunci când ne așteptăm ca munca să ne ofere totul: un statut, bani, dar și un sens, un scop mai înalt și conexiunea cu alți oameni. Dacă serviciul devine un fel de legitimare a existenței noastre, înseamnă că am ajuns în punctul în care ne supraevaluăm munca. Cei care nu se mai pot distanța de ea sunt expuși unui risc crescut de epuizare. În cazurile extreme, se instalează sindromul de burnout. În 2019, acesta a fost recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca fiind o boală, definită ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă. Între timp, se vorbește despre o adevărată epidemie de burnout, cauzată de stresul vieții de zi cu zi.
Burnout – când nimic nu mai funcționează
Cauza burnout-ului nu este întotdeauna legată de serviciu, chiar dacă inițial el a fost definit în această manieră. Întregul nostru mediu joacă un rol. Cum ne merge în căsnicie și în familie? Avem prieteni? Un hobby? Și, înainte de toate: ne facem cu adevărat timp pentru toate acestea? Adesea se întâmplă ca partenerul, familia și chiar prietenii să fi remarcat de multă vreme că suntem suprasolicitați și că nu mai avem chef de nimic. Burnout-ul sare însă cel mai tare în ochi la locul de muncă, deoarece ne împiedică să ne mai ridicăm la înălțimea sarcinilor care ne revin. „Epuizarea profesională poate duce la așa-numitul prezenteism la locul de muncă. Asta înseamnă că cei afectați continuă să lucreze în ciuda bolii, chiar dacă ar trebui să se scutească din motive medicale. Rezultatul este scăderea productivității. Angajații ajung să aibă nevoie de opt ore, în loc de șase ore, pentru a-și duce toate sarcinile la îndeplinire. Chiar și cele mai simple activități ne vlăguiesc de energie. Momentele de recuperare din timpul serii sau al weekend-ului nu ne mai sunt suficiente pentru a ne reîncărca bateriile”.
Primele semne ale burnout-ului, între care se pot număra tinitusul (țiuitul urechilor), irascibilitatea, somnul de proastă calitate și problemele gastrointestinale, nu sunt în general luate în serios. Însă dacă le ignorăm și o ținem tot așa, este aproape sigur că vom sfârși prin a ne confrunta cu o depresie cauzată de epuizare. Deși nu există o clasificare precisă a simptomelor, ele ajung în final să semene cu cele ale depresiei: ne putem simți triști, abătuți, lipsiți de poftă de viață și de bucurie și ne putem confrunta cu dificultăți de concentrare, cu slăbirea memoriei, cu tulburări de somn, cu scăderea stimei de sine și, în unele cazuri, chiar și cu gânduri suicidare.
Cum putem recunoaște cauzele și îndrepta lucrurile
Din nefericire, cei care suferă de sindromul de burnout nu caută sprijin decât târziu. Pe termen lung, nu putem însă face față factorilor care declanșează epuizarea. Iar odată ce aceasta se instalează, trebuie dezvoltate strategii menite să-i ajute pe cei afectați să-și recapete puterea și să-și mențină totodată rezervorul de energie plin, pe termen lung. Este important să integrăm în viața de zi cu zi acele comportamente care ne dau putere: să dormim bine, să ne hrănim sănătos, să facem mișcare în mod regulat – și să nu uităm să luăm pauzele care ne sunt atât de necesare. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, corpul nostru are tot mai multă nevoie să se regenereze.
Și anticii erau stresați…
„Reduceți stresul”. „Leneviți din când în când”. „Mențineți echilibrul dintre viața personală și muncă. Căutați și cereți ajutor”. În privința epuizării profesionale, nu ducem lipsă de sfaturi, iar internetul abundă de recomandări în acest sens. S-ar putea crede că epoca în care trăim este cea mai epuizantă din istorie. Dar lucrurile nu stau așa. Stresul a reprezentat și pentru generațiile anterioare un motiv de preocupare. Oamenii și-au făcut dintotdeauna griji că riscă să-și piardă energia și vitalitatea. Primele cărți de medicină din China antică vorbeau deja despre oboseală și epuizare și despre măsurile care pot fi luate pentru combaterea lor. Nici despre neliniștea interioară și presiunea de a performa nu se poate afirma că ar fi tipice doar vremurilor noastre. Însă există totuși o diferență: în cazul oamenilor care trăiau în epoca preindustrială, soarele era de obicei cel care dădea semnalul începutului și sfârșitului zilei de muncă. De asemenea, existau pauze sezoniere, iar ritmul de muncă era determinat de natură. Poate că și noi ar trebui să ne orientăm un pic în funcție de aceste criterii. Să închidem seara telefonul mobil și să ne încheiem ziua în tihnă, făcând un pic de mișcare sau petrecându-ne timpul într-o companie plăcută. Astfel ne putem menține forțele și starea bună de spirit, chiar și în condiții de stres.
Plante și minerale
• Cele mai bune ajutoare •
* Vitaminele B – joacă un rol central în metabolismul celular și în numeroase procese fiziologice. Deoarece nu pot fi produse în organism sau pot fi produse doar în cantitate insuficientă, ele trebuie absorbite prin alimentație. Și suplimentele alimentare ne pot ajuta să evităm un deficit. Pentru a ști cu exactitate dacă suferim sau nu de o anumită carență, precum cea de vitamina B12, putem apela la o analiză de sânge.
* Alimentația inadecvată și stresul cronic pot provoca acidifierea organismului. Drept rezultat, ne putem simți în mod constant slăbiți și irascibili. Mineralele, precum zincul și magneziul, precum și anumite vitamine ajută la descompunerea excesului de acid și ne restabilesc vitalitatea.
* Somnul suficient este esențial pentru starea noastră de bine, deoarece curăță celulele și regenerează corpul și mintea. Valeriana și lavanda se numără printre principalele plante ce ne pot ajuta să adormim și să nu ne confruntăm cu trezirile nocturne. Uleiurile lor esențiale calmează neliniștea interioară și ne scapă de frământările și de fricile din timpul nopții.
* Rhodiola se numără printre cele mai vechi remedii folosite în nordul Europei, pentru combaterea epuizării pe termen lung. Același rol îl joacă în Asia și India ashwaganda. Datorită efectului lor adaptogen, ele întăreresc rezistența organismului la stimuli constanți și contracarează stresul și burnout-ul.
Ce putem face singuri
• Soluții pentru a ne recăpăta vigoarea •
* Recunoașteți semnele: monitorizarea propriului organism este primul pas pe care-l putem face pentru a ne îmbunătăți starea de sănătate. Țineți seama de semnalele de avertizare ale corpului, precum oboseala persistentă, irascibilitatea, tulburările de somn, durerile de cap și dificultățile de concentrare. Acceptați că vă simțiți rău și că ar trebui să schimbați ceva sau, după caz, că aveți nevoie de ajutor.
* Odihniți-vă și recuperați-vă: asigurați-vă că dormiți suficient și că faceți pauzele necesare pentru a-i permite corpului și minții să-și reîncarce bateriile. Poate fi vorba de doar un sfert de oră pe zi, în care să vă trageți sufletul citind sau ascultând muzică, sau vă puteți trezi un pic mai devreme, pentru a putea începe ziua într-un mod ceva mai tihnit.
* Cercetați cauzele: care sunt factorii care vă declanșează stresul? De ce opțiuni dispuneți pentru a-l reduce? Stabiliți-vă prioritățile. Dacă munca începe să vă copleșească și nu puteți delega din sarcinile dvs., întrebați-vă dacă nu cumva puteți totuși să vă organizați altfel treburile sau dacă nu există anumite lucruri de care vă puteți dispensa.
* Amintiți-vă să vă bucurați de viață: descoperiți ce anume vă răpește forțele și ce vă dă energie. Faceți-vă timp pentru lucruri care vă aduc bucurie și care vă fac bine. Poate fi, de exemplu, vorba despre un hobby, despre o plimbare în natură sau despre o baie caldă. Cultivați-vă prieteniile și nu uitați să vă mai și veseliți.
* Faceți mișcare: activitatea fizică regulată ne ajută să mai eliberăm din tensiune și să ne reîncărcăm bateriile. Important de reținut este însă că sportul ar trebui să fie distractiv și să poată fi integrat în viața de zi cu zi, și nu să se transforme într-un antrenament orientat spre performanță.
* Mâncați sănătos: o alimentație echilibrată, cu suficiente fructe, legume, produse din cereale integrale și grăsimi sănătoase, oferă energie. În schimb, consumul excesiv de cofeină, alcool și zahăr slăbește organismul. Asta nu înseamnă însă că trebuie să fim complet abstinenți: ba chiar e recomandabil să ne mai îngăduim uneori câte o mică plăcere.
* Luați aminte la cei care vă înconjoară: adesea se întâmplă ca familia și prietenii să observe înaintea noastră că suntem epuizați. Dați-le ascultare și luați-le atenționările în serios. Asta vă poate ajuta să căutați din timp ajutorul terapeutic al unui specialist pentru a înțelege mai bine cauzele oboselii și pentru a dezvolta strategiile necesare pentru a face mai bine față provocărilor cu care vă confruntați.
* Găsiți rapid ajutor: căutarea unui terapeut poate dura mult timp. Mai nou există însă posibilitatea unor consultații online, care să ne lămurească cu privire la măsurile preventive pe care le putem lua, precum și terapii online interactive, fără timpi lungi de așteptare.
Învățați să spuneți „nu”!
• Anumite persoane ne comunică energie pozitivă, altele ne sporesc starea de stres. Dacă nu reușiți să le modificați atitudinea, faceți un pas înapoi și învățați să le spuneți „nu” •
În anturajul dvs., la birou, acasă sau printre prieteni, există anumite persoane care au darul să vă tensioneze în mod negativ:
* Atoateștiutorii, care cred că tot ce fac e perfect, că se pricep la toate și vă bat la cap cu „știința” lor.
* Pesimiștii, care vă fură energia și sfârșesc prin a deveni contagioși.
* Opozanții, care imediat ce spuneți ceva vă contrazic în mod automat. Și iată-vă prinși într-o discuție epuizantă și enervantă.
Și mai sunt mulți alții la fel de nesuferiți…
Feriți-vă de cei care vă stresează
E inutil să încercați să cădeți de acord cu ei, pentru că sunt închiși în schema lor distructivă și nu au conștiința faptului că fac rău. Dacă după câteva tentative de ajustare a relației vedeți că atitudinea lor nu se schimbă cu un milimetru măcar, luați distanță și evitați-i. Dacă fac parte din mediul dvs. profesional, detectați-i la timp și spuneți-le la revedere.
Favorizați-i pe cei care vă dau energie pozitivă
Nu sunt prea mulți, dar există. Oameni pe care îi simțiți că vă fac bine, că puteți comunica fără dificultate cu ei, că discuțiile în contradictoriu sunt plăcute și rodnice, că relația dvs. este înainte de toate empatică, o comunicare sufletească și emoțională. În comparație cu creatorii de „găuri negre” care vă sug energia precum niște vampiri, aceștia din urmă vă dăruiesc energie și vă fac optimiști.
Refuzul începe cu dvs. Spuneți NU!
A rezista la presiune înseamnă, înainte de toate, să poți să te opui lucrurilor care stresează. Să spui „nu” telefonului care sună, dacă te afli sub duș sau mănânci. Să-i spui „nu” unei prietene care vrea să vină la o cafea și știi că este pisăloagă și obositoare. Dar să-i spui și șefului „nu”, în cazul când îți cere imposibilul: un dosar până a doua zi. Chiar și pe copii poți să nu-i mai iei de la școală cu mașina, ci să-i lași să vină acasă cu metroul sau cu tramvaiul, la fel ca și colegii lor. De trei ori „nu” într-o zi înseamnă stres mai puțin și timp liber pentru sufletul dvs. Simplul privit pe fereastră la petalele care zboară în vânt e mai profitabil și mai „cald” sufletește decât ceva făcut silnic, împotriva voinței.
