• Grânele sunt cele mai importante mărfuri agricole de pe planetă. Au burse specializate, unde sunt stabilite prețuri de referință. România ocupă un loc important pe harta cerealelor. Care sunt realitățile comerciale? •
Războiul și piața cerealelor
Războiul din Ucraina, care ține de peste doi ani, a perturbat grav piața cerealelor din bazinul Mării Negre, din care face parte și România. Atacurile militare rusești au afectat masiv exporturile de cereale efectuate de ucraineni, către state din Africa și Asia. De fapt, Ucraina și Rusia erau competitori pe piețele internaționale, fiind considerate „coșurile de pâine” ale multor țări din zonele calde, deșertice. Pe locul trei se afla și se află România, țară europeană cu producții mari de grâu și porumb și, lucru foarte important, cu ieșire la Marea Neagră. Țara noastră este, trebuie știut acest lucru, un furnizor de cereale respectabil pe piețele africane și asiatice. Dar războiul a modificat piețele și rutele comerciale, iar România nu a fost ocolită. În ultimii doi ani, au ajuns pe piața internă cereale ucrainene, în cantități fără precedent. Dacă în anii anteriori, importurile din Ucraina erau pur și simplu nesemnificative, după 24 Februarie 2022 (ziua atacului militar rusesc), acestea au ajuns la aproape 1 milion de tone, numai la grâu. Cerealele ucrainene au fost importate cu un preț mai mic decât prețul celor românești. Crescătorii români de animale s-au bucurat însă: „M-am rugat la Dumnezeu să vină cereale ieftine din Ucraina”, a declarat presei, în Aprilie 2023, liderul unei cunoscute asociații a oierilor. Fabricile de pâine și de ulei au avut, de asemenea, de câștigat, fiindcă au cumpărat materii prime agricole (grâu, semințe de floarea soarelui, semințe de rapiță) la un preț mai mic. Fermierii din sectorul vegetal, în schimb, au fost nemulțumiți, fiindcă s-au văzut concurați la ei acasă. Și fermierii din alte state europene (Ungaria, Polonia, Bulgaria, Slovacia) s-au declarat împotriva importurilor de mărfuri agricole din țara devastată de război. Statele membre în cauză, cu acordul Comisiei Europene, au luat măsuri de restricționare temporară a importurilor din Ucraina, începând din mai 2023. În toamna anului trecut, mai exact în octombrie, Bucureștiul a instituit un mecanism de import pentru grâu, porumb, floarea soarelui. Apoi, pe listă au fost adăugate și făina de grâu și zahărul. Guvernanții noștri susțin că nu a mai intrat în țară, în ultimele luni, o tonă de grâu sau de porumb din Ucraina, pentru procesare! Să fie, oare, adevărat?
Fermierii protestează
În ciuda acestor măsuri și asigurări din partea autorităților de stat, fermierii români acuză, fără dovezi concludente, că importurile de mărfuri agricole restricționate au continuat să parvină în cantități mari din Ucraina pe piața românească, în loc să tranziteze teritoriul național până în Portul Constanța sau spre vest, spre alte state europene. În timpul protestelor de la începutul anului 2024, proteste care au cuprins aproape tot continentul (din România până în Franța și Belgia și iureșul încă nu s-a stins), fermierii români au cerut măsuri și mai drastice asupra cerealelor ucrainene, adică să fie interzise cu totul! Mecanismul de import, țin să precizez, nu interzice fluxurile de grâu sau de floarea-soarelui, dar regulile sunt atât de complicate, încât par să descurajeze eventuale tranzacții. Teoretic, acestea sunt posibile, dar în realitate nu ar fi avut loc. Cel puțin așa susțin autoritățile! Ei bine, fermierii, neîncrezători, au cerut și cer, pur și simplu, să fie impuse interdicții în mod explicit. Fermierii polonezi au fost și mai vehemenți: au blocat punctele vamale cu Ucraina și au deversat din vagoane cerealele sosite. Alte state europene, cum ar fi Spania, care are un sector zootehnic puternic, au fost clienți buni ai cerealelor și uleiurilor vegetale ucrainene. Cred că este timpul să ne uităm un pic pe statisticile Comisiei Europene. În intervalul 1 Iulie 2023 – 4 Martie 2024, Uniunea Europeană (datele nu sunt defalcate pe țări) a importat din Ucraina 4.382.156 t de grâu comun, față de 4.140.534 t, în același interval al anului precedent. Ucraina este, astfel, cel mai mare furnizor de grâu pe piața europeană. Totodată, cantitatea de orz a fost de 711.036 t, față de 757.564 t. Porumb: 7.725.851 t față de 10.428.867 t. Ucraina domină vânzările pe piața europeană și la: ulei de floarea soarelui (1.507.506 tone), semințe de rapiță (2.566.306 t). Aceste fluxuri de mărfuri agricole pe piața europeană reflectă o cerere mare din partea unor clienți: sectorul zootehnic, procesatori, industrie alimentară. La unele mărfuri au fost înregistrate scăderi de zeci sau chiar sute de mii de tone, ceea ce poate însemna că Ucraina, din cauza celor doi ani de război, a pierdut din capacitatea de producție: ferme distruse de bombe, resurse umane afectate de război.
Cealaltă jumătate a adevărului
În timp ce fermierii din numeroase state europene, printre care și România, au arătat furioși cu degetul spre cerealele ucrainene, au intrat pe piața comunitară, în cantități tot mai mari, mărfuri agricole din… Rusia (grâu, orz, șrot de rapiță) și atenție: scutite de taxe vamale, întocmai ca mărfurile ucrainene! Despre cerealele din Rusia, fermierii români, polonezi sau unguri, nu au zis nimic, în timp ce protestau față de importurile din Ucraina. Să zicem că nu au știut, că nu le-a spus nimeni despre această realitate comercială! Să zicem că nu le-au considerat amenințătoare pentru interesele lor, cantitățile fiind, ce-i drept, mai mici decât cele sosite din Ucraina. Pe lângă mărfurile rusești, au câștigat teren și anumite mărfuri agricole (cum este grâul dur), din Turcia. Recent, în spațiul public și la nivel instituțional, a început să fie acordată o tot mai mare atenție și importurilor din aceste state. Primul care a ridicat glasul a fost premierul polonez Donald Tusk. Acesta a semnalat că pe piața europeană intră tot mai multe cereale rusești. Liderii celui mai mare sindicat agricol din Italia, Confagricoltura, au reacționat, declarând public că grâul dur din Rusia și Turcia afectează puternic interesele fermierilor italieni. Chiar Comisia Europeană, forul executiv al blocului comunitar, a propus recent introducerea unor taxe vamale semnificative (95 euro/tonă), pentru mărfurile agricole rusești și din Belarus, scutite în prezent de taxe vamale. Kremlinul a ripostat avertizând că vor avea de suferit consumatorii europeni. Cert este un lucru: aceste semnale din spațiul public arată cealaltă jumătate a adevărului: nu numai Ucraina, ci și Rusia este un furnizor de cereale pentru europeni. Un furnizor ignorat până acum! Să dau și câteva date: grâu comun, 289.620 t, în intervalul 1 Iulie 2023 – 4 Martie 2024; grâu dur: 420.277 t; orez, 127.729 t. Rusia a reușit să își extindă prezența și pe piețele internaționale (Asia, Africa), în detrimentul Ucrainei, vânzând la prețuri mai mici. Are de unde: este al treilea producător la nivel mondial și cel mai mare exportator de pe planetă. În încheiere, aș vrea să mai arăt un lucru: România și Polonia, țări ai căror fermieri s-au plâns de importurile din Ucraina, exportă la rândul lor mărfuri agricole în această țară. Numai în luna Ianuarie 2024, Polonia a livrat Ucrainei mărfuri agroalimentare în valoare de zeci de milioane de euro. România a vândut anul trecut Ucrainei combustibili biodiesel în valoare de peste 1.200.000.000 de euro. Citesc știri și despre camioane ucrainene care transportă din bazinele noastre legumicole varză, tomate și ridichi. Realitatea comercială, așa cum este reflectată de statisticile oficiale, trebuie cunoscută în întregime. Este nevoie să privim tabloul complet, nu doar să ascultăm niște lozinci!
Romanian