• Prima lună a verii este, în lumea agricolă, și început al sezonului de recoltare a cerealelor. Combinele intră, pe rând, în lanurile de orz, apoi de grâu. Anul acesta, din cauza unor provocări climatice, startul campaniei agricole a fost devansat cu cel puțin două săptămâni. Pe de altă parte, fenomene meteo extreme (vijelii și grindină) au lovit cu precădere sudul țării, într-o singură noapte, făcând în multe locuri prăpăd. Este și sezon de cules al roșiilor din solar, dar piața este suprasaturată și unii fermieri spun că nu au unde vinde. Un Iunie cu bune și cu rele, pentru unii mumă, pentru alții ciumă! •
Mesaje optimiste
Cei mai mulți dintre noi ne facem în Iunie planuri de vacanță, dacă nu cumva am și plecat pe drumurile ei. Visăm la plajă, la mare, la terase cu băuturi îmbietoare. Vara vine ca să ne elibereze de griji și de stres și să ne redea unei libertăți, măcar aproximativă. În tot acest timp, unii semeni de-ai noștri trăiesc pe alte meridiane, pline de griji. Se trezesc cu noaptea în cap, ies din casă pe câmp sau în grădină, privesc cerul cu speranță sau cu îngrijorare, fac socoteli peste socoteli, dau o mie de telefoane, pe la comercianți. În timpul verii, relaxarea e pentru ei o necunoscută. Lipsa de griji și de stres, o proiecție utopică. Ei sunt fermierii, cei care muncesc pământul și pun în circulație materii prime agricole, din care rezultă, în final, pâinea noastră cea de toate zilele, ca să folosesc o expresie generică, de sorginte evanghelică. De fapt, cam tot ce găsim de mâncare prin magazine își are originea într-o fermă. Așadar, Iunie 2024. Fermierul Mircea Chipăilă, despre care am scris un articol publicat în Formula AS, mi-a spus recent că a început recoltarea orzului, în data de 12 Iunie, mai devreme cu o săptămână decât anul trecut: „A fost foarte cald în aceste zile, orzul a crescut repede, s-a maturizat, nu l-am mai lăsat, am băgat combinele. Cred că voi obține, undeva la 5-6 tone de orz/ha, sunt mulțumit”. Mulți alți fermieri au scris pe Facebook că se pregătesc pentru recolte bogate, anul acesta, cel puțin la grâu și la porumb. Cel mai cunoscut fermier din vestul României, Dimitrie Muscă, a declarat pentru „Revista Ferma” că estimează producții bune, de 7-8 tone/ha, la orz și la grâu. Multe mesaje sunt, așadar, optimiste.
Prăpăd și disperare
Există însă, din păcate, și fermieri disperați, cu multă amărăciune în suflet, din cauza intemperiilor care le-au calamitat culturile agricole. Răzvan Avram, din județul Vrancea, și-a văzut grâul, orzul și rapița, culturi agricole înființate în toamnă, distruse aproape în totalitate de secetă: „Nu cred că voi recolta mai mult de o tonă de orz și grâu. Lanurile sunt arse. Rapița am arat-o”, mi-a spus tânărul fermier plin de necaz. În zona sa nu este funcțional Sistemul Național de Irigații, prin urmare, agricultorul stă la mila cerului. Cam toată partea de sud a Moldovei a fost afectată de secetă în toamna anului trecut și prima jumătate a acestui an. Pământul s-a crăpat, spicele de grâu s-au uscat prematur. Între Râmnicu Sărat și Brăila, bântuie aerul fierbinte al unui deșert ascuns. De ani buni, ploile sunt rare, cu țârâita. Când nu a fost secetă, au fost căderi de grindină. Altă pacoste! În seara zilei de 13 Iunie, fenomene meteo extreme (vijelie, grindină) au lovit partea de sud a României, din Mehedinți până în Călărași. Un viticultor din apropierea Drăgășanilor și-a văzut via distrusă de boabele de gheață, în numai câteva minute. „Nu voi culege o boabă”, a declarat Radu Neacșu, cu durere în suflet. Fotografiile publicate de păgubit pe internet arată șiruri de viță-de-vie dezgolite de frunze și de strugurii verzi. În dealul Dobrușei, e acum pustiu și jale. La toamnă, mâinile se vor întinde să recolteze nimicul. În Podgoria Drăgășani, se află instalate puncte de tragere a rachetelor antigrindină, parte a unui sistem național activ în mai multe județe, dar, spune omul, în seara aceea, nu a fost trasă nicio rachetă. În județul Călărași, situația a fost, de asemenea, dramatică. Gheața căzută din cer a adus nenorocirea în ferme și disperarea în inima fermierilor. Un filmuleț postat pe Facebook de Marcello Daniliuc (despre care am scris, anul trecut, un articol publicat în Formula AS) arată dimensiunea șocantă a dezastrului: cât vezi cu ochii, lanul de orz, aflat gata de recoltare, făcut una cu pământul. La fel și rapița, și grâul, și floarea soarelui. Toată munca tânărului fermier din Gurbănești, județul Călărași, a fost redusă la neant, într-o clipită. Tot în județul Călărași, în comuna Sohatu, dintr-un lan de floarea soarelui, care crescuse frumos, au mai rămas tulpinile dezgolite și frânte, ca niște bețe. Primăria a postat câteva poze și i-a îndemnat pe fermieri să anunțe ce suprafețe sunt calamitate. Datele acestea despre efectele teribile ale furtunii vor fi centralizate la București. Guvernul ar putea decide, în final, să acorde despăgubiri financiare fermierilor.
Schimbări climatice
Iunie este și luna când roșiile din solare sunt culese intens. Munca de câteva luni a legumicultorilor capătă forma micilor legume cu pulpă gustoasă, numai bune de pus în salate sau de servit cu brânză. Apucate cu mâna și puse în lădițe, roșiile sunt transportate la piață. Se întâmplă, însă, uneori, pentru numeroși fermieri să nu aibă clienți. În România, este derulat, începând din 2017, un program guvernamental numit „Tomate în spații protejate”, prin care fermierii care vând la piață 2-3 tone de roșii încasează 3.000 de euro. Au fost înscriși în fiecare an peste 18.000 de legumicultori din toată țara. Ei pun în pământ firele de tomate prin Ianuarie – Februarie și recoltează fructele prin Mai – Iunie. Cei mai mulți însă ajung să culeagă roșiile în Iunie, fapt care duce la o suprasaturare a pieței. Sunt prea multe roșii pe piață și producătorii agricoli nu mai au cui vinde. Dacă mai punem la socoteală și importurile din Turcia, situația e și mai vitregă. Schimbările climatice, negate de unii, recunoscute de alții, au avut efecte evidente în calendarul agricol. Așa cum au semnalat fermierii care cultivă cereale, campania de recoltare a început cu două-trei săptămâni mai devreme. În anii anteriori, startul campaniei era în ultima săptămână a lunii Iunie, prima cereală în care intrau combinele fiind orzul, iar grâul era recoltat după 1 Iulie. Acum, unii fermieri au intrat la orz în 12 Iunie și, în scurt timp, au trecut și la grâu. Devansarea aceasta a fost remarcată și la alte fructe și legume: zmeură, afine, porumb zaharat, fasole galbenă, caise, piersici. Este adevărat că sunt cultivate, mai nou, soiuri extratimpurii și timpurii, aduse din afara țării, pentru a ieși pe piață cu trufandale, dar este limpede că avem de a face și cu modificări ale climei. Costin Curteanu, un mic fermier din comuna Voicești, județul Vâlcea, a observat efectele schimbărilor climatice asupra ardeiului gogoșar, pe care obișnuia să-l cultive în câmp, în lunca Oltului, care curge prin apropierea gospodăriei sale: „Din cauza căldurilor persistente, a caniculei care se instalează la noi, de la începutul verii, ardeiul nu se mai dezvolta, rămânea mic, pitic. Am renunțat să mai cultiv ardei în câmp și, de fapt, foarte mulți au făcut asta. Aici era patria ardeiului. Clima și-a spus cuvântul”. Rămân la povestea agricolă a omului: anul acesta a înființat, în premieră, o cultură de pepeni verzi, cărora le priește solul nisipos din lunca marelui râu. Dacă totul merge bine, vor fi primii pepeni scoși pe piață, din cel mai nordic punct de pe cursul Oltului, departe de Dunăre. Dacă nici ăsta nu e un semn al încălzirii globale… Provocările cărora trebuie să le facă față fermierii români sunt numeroase. Recolta nu este ultimul hop pe care trebuie să-l treacă: ei trebuie să mai și vândă ceea ce culeg din câmp sau din solar. În ciuda unor calamități locale, nu avem motive să ne temem de o criză alimentară.
