Noul an școlar se pregătește să înceapă și, ca de fiecare dată, părinții fac eforturi să găsească cele mai bune școli, cei mai indicați profesori pentru copii. Cât de sănătos este mediul în care elevii își petrec jumătate de zi pare un aspect mai puțin luat în calcul. Proiectul „Aerul din școala noastră”, implementat în câteva școli din Cluj Napoca, atrage atenția asupra importanței pe care îl are aerul respirat de elevi și propune soluții sănătoase. Am stat de vorbă cu Alexandru Luchiian, inginer software, fondatorul rețelei de monitorizare a aerului „Strop de aer” și inițiatorul proiectului „Aerul din școala noastră”.
Ce fel de aer respiră copiii și profesorii lor?
– Cu ce așteptări ai pornit în acest proiect, în ce fel a evoluat și la ce rezultate concrete s-a ajuns?
– Am pornit cu dorința de a crea un demers educațional și tehnologic care să implice toți actorii din ecosistemul școlar – elevi, profesori și părinți – pentru a înțelege ce fel de aer respiră zilnic copiii și cadrele didactice, atât în sălile de clasă, cât și la orele de sport. De la început, obiectivul a fost unul dublu: tehnic și educațional. Tehnic, prin implementarea unor sisteme de monitorizare a calității aerului, ale căror date colectate au fost afișate în timp real pe un monitor central, într-un format accesibil și sugestiv: culori intuitive (verde – bun, galben – moderat, portocaliu – mediocru, roșu – rău), alături de recomandări clare despre când să se aerisească. Educațional, prin conectarea măsurătorilor la activități practice, prin ateliere de educație de mediu și de robotică. Elevii au construit senzori tip „semafor”, care prin aceleași culori îi ajutau să înțeleagă vizual și imediat importanța aerisirii sălilor de clasă. În paralel, profesorii au putut integra datele în lecții sau educație civică. În total, trei licee și o școală generală din patru cartiere diferite ale municipiului Cluj-Napoca au beneficiat de proiect, fiecare unitate având parte de sisteme de monitorizare instalate permanent, cu acces la date și interpretări vizuale. Proiectul a evoluat de la o simplă idee de măsurare a calității aerului spre un program educațional complex, care a reușit să conecteze tehnologia cu educația și să aducă împreună comunitatea școlară. Rezultatul concret este că sute de elevi și profesori – nu doar au văzut ce aer respiră, ci au înțeles cum să acționeze pentru a-l îmbunătăți.
Elevii au propuneri surprinzătoare
– Cât de implicate sunt generațiile actuale de copii în ideea de îmbunătățire a calității aerului?
– Elevii au fost extrem de deschiși și curioși, mai ales acolo unde am întâlnit pasionați de tehnologie sau IT. În licee, de exemplu, unii dintre ei ne-au surprins cu idei concrete: o clasă a dorit să afle cum ar putea extinde monitorizarea aerului la o seră inteligentă, construită în cadrul unui proiect școlar, iar altă clasă a propus ca senzorii construiți la atelier – fiind mobili și independenți – să fie luați pe rând acasă. Astfel, fiecare elev putea să își testeze propria locuință: cât bioxid de carbon se acumulează după o noapte petrecută în dormitor sau după câteva ore petrecute într-un birou. Activitățile de educație de mediu s-au potrivit excelent tuturor grupelor de vârstă. Spre exemplu, la școala gimnazială, unde am implementat proiectul, am avut ocazia să lucrez cu trei clase de a II-a. Am fost plăcut surprins să descopăr cât de multe cunoștințe aveau copiii la o vârstă atât de fragedă și cât de repede făceau legătura între ceea ce respiră și modul în care se simt. Cred cu tărie că generațiile actuale sunt tot mai ancorate în problemele societății și caută activ să facă o schimbare. Am văzut elevi care participă la acțiuni de ecologizare, curățare a parcurilor și protejarea mediului, dar și elevi care gândesc deja în termeni de soluții concrete și caută activ să facă o schimbare.
– Bucureștiul are mulți senzori instalați în curți de școli, la locuri de joacă, însă nu se ia nicio măsură. Elevii, profesorii, părinții, directorii nici nu știu că pot urmări nivelul poluării din preajma școlilor, cu atât mai puțin că pot acționa. La Cluj va fi altfel?
– Exact acesta este rolul proiectului „Aerul din școala noastră”: să înțelegem ce înseamnă poluarea și ce măsuri putem lua concret pentru a ne proteja sănătatea. Proiectul aduce împreună informațiile despre calitatea aerului din interior și din exterior, astfel încât cei responsabili de aerisirea sălilor să știe în timp real dacă prin deschiderea geamului introduc aer curat sau, dimpotrivă, aer poluat. În plus, municipalitățile din Cluj au în plan să urmărească atent datele furnizate de senzori montați în preajma școlilor, pentru a decide măsurile de infrastructură: restricționarea accesului auto în anumite zone, crearea de coridoare verzi sau stabilirea unor reguli de trafic adaptate momentelor de vârf. Considerăm că un prim pas concret, ce poate fi aplicat imediat, este replicarea campaniei „Oprește motorul”, deja testată în București, prin care părinții și șoferii sunt încurajați să nu lase mașinile pornite în fața școlilor. Măsuri simple, dar consecvente, pot reduce semnificativ expunerea copiilor la poluare.
Ambasadorii aerului curat
– Care sunt pericolele din spațiile închise?
– Monitorizarea aerului de interior nu înseamnă doar măsurarea unui singur parametru, ci o imagine completă asupra factorilor care ne pot afecta sănătatea. Datele corecte permit luarea unor măsuri simple, dar eficiente: ventilare, filtrare, control al umidității și alegerea produselor mai sigure. Nivelurile ridicate de dioxid de carbon (CO2) apar în săli de clasă, birouri sau spații aglomerate, ducând la oboseală, scăderea capacității de concentrare și dureri de cap. Soluția: ventilarea corectă și aportul de aer proaspăt. Mucegaiul se dezvoltă în medii umede și slab ventilate. Sporii pot provoca alergii, astm și probleme respiratorii pe termen lung. Soluția: controlul umidității și aerisirea regulată. Dezinfectanții și compușii volatili (VOC), produsele de curățenie și mobilierul nou pot emite substanțe toxice. Expunerea prelungită afectează sistemul respirator și poate provoca iritații sau amețeli. Soluția: folosirea produselor sigure și monitorizarea concentrațiilor de VOC. Virușii și particulele fine (PM1, PM2.5, PM10) se răspândesc mai ușor în spații cu aer stagnant. Particulele fine pătrund adânc în plămâni și cresc riscul de boli cardiovasculare și respiratorii. Soluția: purificarea aerului și filtrarea mecanică.
– Ce urmează în proiect?
– Următorul pas este să transformăm acest pilot într-o platformă extinsă, unde să integrăm mai multe școli din Cluj-Napoca și, pe termen lung, să dezvoltăm secțiuni dedicate pentru fiecare oraș în parte, astfel încât datele despre calitatea aerului din școli să fie vizibile și utile pentru întreaga comunitate. Pentru etapa următoare vom putea oferi administratorilor de școli rapoarte utile și concrete: de exemplu, identificarea problemelor de ventilație în anumite săli de clasă, semnalarea unui risc de mucegai cauzat de umiditate și temperatură, sau chiar recomandări pentru întreținerea podelei din sălile de sport. În acest sens, ne dorim să lansăm programul „Ambasador al aerului” – în fiecare școală să existe un elev și un profesor care să preia rolul de a răspândi informațiile atât în interiorul școlii, cât și către comunitatea locală. Ne bucură faptul că proiectul deja a trezit interes în Cluj-Napoca: două școli și-au exprimat dorința de a se alătura, iar profesorii și elevii s-au arătat entuziasmați să devină primii „Ambasadori ai aerului”. Acesta este un semn clar că inițiativa are potențial să crească și să devină un reper educațional și civic la nivel național.
