• Iar aveți guturai? Cine își acordă câteva zile de odihnă și știe ce remedii îi sunt de ajutor scapă mai ușor de răceală. Lucrurile stau diferit, dacă simptomele nu dispar. Atunci este necesar să apelați la un medic •

Când temperaturile scad și zilele devin mai scurte, reîncepe, din păcate, marea perioadă a nasului înfundat. Tusea, congestia nazală și răgușeala sunt acum în plin sezon. Aerul mai rece ne usucă mucoasele nasului și gâtului, ceea ce le face mai vulnerabile la agenții patogeni. În același timp, din cauza temperaturilor scăzute, ne petrecem mai mult timp în spații închise. Oamenii se apropie din nou unii de alții, ceea ce le permite virusurilor să se răspândească mult mai repede decât în aer liber. În plus, corpul este mai solicitat de trecerea constantă de la temperaturile calde la cele reci și invers, iar sistemul imunitar este slăbit din cauza lipsei de lumină solară, care duce la producerea unei cantități mai mici de vitamina D. Prin urmare, infecțiile respiratorii se numără printre cele mai frecvente probleme de sănătate și ne afectează aproape pe fiecare dintre noi, o dată sau de mai multe ori pe an.
Primul tratament: odihnă și căldură
În cazul adulților, două până la patru viroze pe an sunt considerate normale, iar copiii pot fi răciți chiar și de douăsprezece ori pe an. De regulă, răcelile sunt declanșate de o multitudine de viruși și se manifestă prin simptome tipice, ca nasul înfundat, durerile în gât, tusea, febra ușoară și starea generală de epuizare. În majoritatea cazurilor, parcursul bolii e inofensiv și răceala se vindecă fără urmări importante. Printre cele mai deranjante aspecte se numără consumul masiv de șervețele pentru șters nasul și senzația de moleșeală fizică. Încercăm să funcționăm normal, să luăm un medicament și să nu mai ținem seamă de nimic. Dar corpul nu se conformează atât de ușor – el vrea o pauză de refacere. Nu există nicio pastilă minune împotriva răcelilor. În schimb, este important să acceptăm ideea că suntem bolnavi. O răceală vine și pleacă – corpul este capabil să-i facă față. Esențial este să-i ascultăm semnalele și să ne acordăm timpul necesar pentru vindecare. Acum, corpul are nevoie mai ales de odihnă și de căldură. Totuși, putem lua numeroase măsuri pentru ca răceala să se manifeste sub o formă mai ușoară și simptomele să se atenueze. Este foarte important să bem multe lichide – de preferință băuturi calde, precum ceaiul sau supa. Corpul pierde multe lichide prin transpirație, mai ales în caz de febră, și de aceea are nevoie de suficientă rehidratare.
Leacurile băbești chiar ajută!
Salvia împotriva durerilor în gât, pătlagina, în caz de tuse, eucaliptul, împotriva nasului înfundat: vechile rețete cu efecte dovedite de pe vremea bunicilor pot grăbi vindecarea. În acest caz, fiecare are propriile remedii favorite, în care are încredere și pe care este bine să le folosească. Printre vechile remedii clasice din medicina populară se numără administrarea unei lingurițe de miere cu propolis înainte de culcare, aceasta putând calma tusea și mucoasele. Supa de pui ne face și ea bine, deoarece conține substanțe antiinflamatoare și furnizează în același timp nutrienți importanți. În caz de febră ușoară, compresele reci, aplicate pe gambe, pot ajuta la scăderea treptată a temperaturii. Pentru neplăceri mai intense, cum ar fi durerile de cap, musculare și articulare, ar putea fi o opțiune și medicamentele precum ibuprofenul sau aspirina. Până la urmă, fiecare știe cel mai bine ce îi priește – și ne putem încrede în acest instinct. În cazul unei răceli „normale”, vizita la medic nu este necesară, deoarece simptomele dispar de la sine după câteva zile. În schimb, e indicat să apelăm la sfatul medicului, dacă febra crește mult, simptomele se agravează progresiv, suferim de boli preexistente (cardiace, pulmonare sau ale sistemului imunitar) ori se declanșează dureri la nivelul urechilor sau al sinusurilor.
Răceală, gripă sau Covid? Care sunt diferențele
Gripele sau bolile cauzate de coronavirus au, adesea, un parcurs mult mai grav. Spre deosebire de răceală, simptomele apar brusc și cu mare intensitate – adeseori, în decurs de numai câteva ore. Printre indiciile tipice se numără febra mare, durerile puternice la nivelul membrelor și al capului, precum și o stare generală și accentuată de boală. Faza acută durează de obicei între șapte și paisprezece zile, dar corpul are adesea nevoie de mult mai mult timp pentru a se vindeca pe deplin.
Nu arareori se întâmplă ca ulterior să apară așa-numitele infecții secundare – adică inflamații bacteriene, care solicită suplimentar căile respiratorii, deja slăbite. Situația devine periculoasă atunci când mucoasele sunt iritate sau inflamate persistent, ușurând misiunea agenților patogeni. Printre posibilele semne ale unei infecții bacteriene se numără tusea prelungită și sputa de un galben-verzui. În asemenea cazuri, este cât se poate de indicat să ne adresăm medicului, pentru a primi un tratament specific, dacă e cazul. La nevoie, trebuie luate și antibiotice. Deși medicii sunt astăzi mai reticenți în a le prescrie, utilizarea lor este indispensabilă în anumite situații.
În fiecare an, se îmbolnăvesc de pneumonie sute de mii de oameni. În până la 50% dintre cazuri, cauza o reprezintă pneumococii. Majoritatea afecțiunilor provocate de pneumococi nu ne lasă cu sechele. Dar în cazul persoanelor mai în vârstă, pneumonia cauzată de pneumococi este o boală periculoasă. Vârstnicii suferă adesea de mai multe boli preexistente, care pot agrava considerabil tabloul clinic, iar refacerea lor se desfășoară, de regulă, într-un ritm mult mai lent. De aceea, specialiștii le recomandă persoanelor de peste 60 de ani și pacienților din grupurile vulnerabile să se vaccineze împotriva gripei, coronavirusului și pneumococilor. Vaccinurile – nu numai că reduc riscul complicațiilor grave, ci protejează totodată de contagiune, împiedicând răspândirea bolilor infecțioase.
Stilul de viață are o influență considerabilă

A rămâne sănătos nu ține doar de noroc, ci este și rezultatul unei prevenții înțelepte. Un sistem imunitar puternic oferă cea mai bună protecție, iar vaccinările joacă în acest sens un rol decisiv. Însă și stilul de viață are o influență considerabilă asupra capacității de apărare a organismului – iar asta începe cu o alimentație echilibrată. Legumele și fructele ar trebui să ocupe un loc important în alimentație, de preferință cele cu un conținut ridicat de vitamina C, cum sunt portocalele, ardeii și broccoli. Vitamina C susține sistemul imunitar, activând celulele de apărare și neutralizând radicalii liberi. Cu cât este mai variată alimentația, cu atât e mai bine, deoarece diversitatea substanțelor nutritive întărește organismul.
Igiena este și ea foarte importantă. Dacă pandemia de coronavirus ne-a învățat ceva, atunci este vorba despre măsurile de protecție pe care trebuie să le luăm împotriva agenților patogeni. Între ele se numără, înainte de toate, o bună igienă a mâinilor. Cu alte cuvinte, spălarea lor întotdeauna, cu apă și săpun, mai ales după contactul cu alte persoane.
N-ar trebui să uităm nici să aerisim cu regularitate încăperile. În special în perioadele în care folosim încălzirea și în care aerul din interior devine prea uscat, aerisirea ajută la reducerea răspândirii micilor aerosoli – adică a picăturilor minuscule încărcate cu virusuri. În plus, aerul proaspăt previne și mirosurile neplăcute, atunci când cineva este nevoit să stea câteva zile la pat. Dacă ne-am îmbolnăvit, totuși, odihna e esențială. Corpul are nevoie de timp pentru a se reface și a lupta împotriva infecției. Programul nostru încărcat și nevoia de a fi permanent disponibili sunt importante, dar și mai important este somnul suficient și de calitate – mai ales atunci când am ajuns, deja, să strănutăm sau să tușim. În timpul somnului, organismul produce mai multe citokine – niște proteine speciale, care combat inflamațiile și reglează răspunsul imun. Lipsa de somn slăbește sistemul imunitar, ceea ce nu numai că ne face mai sensibili la infecții, ci prelungește perioada de care avem nevoie pentru a ne vindeca. În plus, o noapte bună de somn contribuie la scăderea nivelului de cortizol și la reducerea stresului. Un nivel crescut de cortizol poate slăbi, pe termen lung, sistemul imunitar și poate întârzia procesul de vindecare. Și încă ceva: nu vă temeți de febră! Dacă temperatura corpului crește în timpul unei răceli, aceasta nu este un semn rău – dimpotrivă, indică faptul că organismul luptă activ împotriva agenților patogeni.
Cele mai bune plante medicinale

Împotriva multor simptome de răceală putem acționa pe cale naturală, folosind plante medicinale cu eficacitate dovedită. Ele atenuează simptomele, întăresc sistemul imunitar și sprijină procesul de vindecare a organismului. Fie că le folosim sub formă de ceai, inhalații, sirop sau capsule, florile, frunzele și rădăcinile ne ajută să trecem ușor peste perioada de răceală și să ne întărim organismul, ca întreg.
• Cimbrul: este un clasic printre plantele împotriva răcelii. Uleiurile sale esențiale au efect antibacterian și expectorant – ceea ce face ca cimbrul să fie ideal în caz de tuse sau bronșită. Ceaiul sau picăturile de tuse cu cimbru fluidifică mucusul și eliberează căile respiratorii.
• Nalba mare: rădăcina ei conține mucilagii care formează un strat protector pe mucoase. Astfel, reflexul de tuse este redus, iar iritația din gât se calmează. Se poate administra sub formă de ceai, sirop sau pastile de supt și este foarte bine tolerată, astfel încât e bună și pentru copii.
• Pătlagina: este un remediu consacrat în caz de tuse seacă iritativă. Mucilagiile pe care le conține acoperă mucoasa iritată a gâtului cu un strat protector, reducând reflexul de tuse.
• Salvia: este eficientă împotriva durerilor în gât și a răgușelii. Are proprietăți antiinflamatoare și dezinfectante, calmează mucoasele iritate și combate inflamațiile de la nivelul faringelui. E deosebit de eficientă sub formă de ceai sau ca soluție pentru gargară.
• Florile de soc: stimulează transpirația și ajută organismul să elimine mai rapid agenții patogeni. Ceaiul din flori de soc este de ajutor mai ales la începutul unei răceli și poate reduce febra într-o manieră neinvazivă.
• Florile de tei: acționează similar cu florile de soc: favorizează transpirația, reduc febra și fluidifică mucusul. Un ceai fierbinte de tei, băut seara, stimulează transpirația, calmează tusea iritativă și contribuie, de asemenea, la un somn odihnitor.
• Mușețelul: acționează blând, dar cu multă eficiență. Calmează căile respiratorii iritate, are efect antiinflamator și sprijină vindecarea mucoaselor. Ideal e să-l folosim sub formă de ceai sau inhalații, în caz de bronșită și nas înfundat.
• Eucaliptul: e renumit pentru efectul său proaspăt și eliberator. Uleiurile sale esențiale au proprietăți antibacteriene și fluidifică secrețiile de la nivelul căilor respiratorii. Uleiul de eucalipt este bun la inhalații sau pentru frecții pe piept și spate.
• Mirtul: constituie o alternativă mai slabă la eucalipt. Are efect antibacterian și antiinflamator, eliberează căile respiratorii și ușurează respirația. Se găsește adesea în balsamuri cu acțiune blândă împotriva răcelii.
• Menta: mentolul din compoziția sa are efect răcoritor, ameliorează durerile de cap și desfundă nasul. Este un remediu versatil, folosit sub formă de ceai, la inhalații sau ca ulei esențial.
• Echinacea: susține sistemul imunitar și poate scurta durata unei răceli, dacă este administrată din timp. Ideală pentru prevenție în sezonul rece.
Cum se tratează românii de tuse, nas înfundat și răgușeală?
Odihnă, somn – 60,5%
Hidratare abundentă – 55,4%
Supă de pui – 30,2%
Miere – 28,1%
Inhalații – 22,1%


