PRIMARII NOȘTRI

„Ghidul celor mai bune practici în arboricultură”

– La sfârșitul lunii Noiembrie, ați participat la întâlnirea arboriștilor europeni de la Madrid, pentru a revizui Standardele Europene de gestionare a arborilor urbani. Ghid pe care l-ați tradus și în limba română…

– Am reprezentat România la întâlnirea cu arboriști din 17 țări, alături de care am verificat 350 de propuneri venite din întreaga lume, pentru că ghidul a fost tradus și în chineză, turcă, ebraică și în multe alte limbi. Ghidul este un compendiu comprimat al celor mai bune practici în arboricultură la momentul actual, realizat de o echipă de arboriști europeni. Lansarea în limba română a Standardelor, ce a avut loc în primăvară, a pus la dispoziția primăriilor, dar și a ONG-urilor de mediu, multe informații necesare pentru înțelegerea modului profesionist de gestionare a arborilor urbani. Ideal ar fi ca primăriile noastre să preia oficial acest ghid și să respecte tehnicile și strategiile care să fie respectate în toate etapele, de la plantare la îngrijirea coroanei. În Germania, de pildă, există un Standard național, cu reguli precise pentru fiecare acțiune legată de arborii urbani. Cum noi nu avem un Standard național, ne-ar prinde foarte bine adoptarea acestui Standard european. Avem ghidul în limba română, tot ce trebuie este adoptarea lui printr-o hotărâre de consiliu local al unei primării ca set de reguli obligatorii.

– Deocamdată, avem doar haos la nivelul gestionării arborilor în orașele României, începând cu Bucureștiul, care, din această toamnă, a revenit la mâna drujbașilor.

– Da, exemplul de la București nu e deloc unul fericit. La finalul ședinței de Consiliu Local ce avea ca scop mărirea amenzilor pentru defrișări ilegale, s-a votat și un amendament toxic prin care    primăriile de sector nu mai au nevoie de aviz specific pentru tăieri în coronament. Așa că în intervalul Noiembrie – Martie, pot face lucrări așa cum vor, ceea ce este un nonsens total. Nu poți trata arborii la grămadă, să faci aceleași lucrări, indiferent de specie, de starea de sănătate, fără o evaluare punctuală. Avem deja Bucureștiul plin de aceste tăieri drastice de coronament care afectează arborii, iar asta vedem în cele mai multe orașe din țară. Pot da un singur exemplu pozitiv, Piatra-Neamț, unde arboristul Ștefan Aradavoaicei,    pune în practică Standardele europene. Pentru că tocmai m-am întors din Olanda, de la Eindhoven, considerat orașul verde al Olandei, am să povestesc un pic cum se procedează acolo. Orașul este plin de păduri urbane și de arbori maturi, cu coroanele păstrate în mod natural, cu minimum de intervenție. Majoritatea intervențiilor sunt de ridicare a coroanelor pentru a face spațiu pentru trafic și pietoni. În rest, aproape nicio intervenție în coronament. Se insistă pe sănătatea solului. În general, arborii nu au nevoie de intervenția noastră, cel mai bine se dezvoltă când sunt lăsați în pace, în mod natural.

România – direcție total greșită

– Cât de departe sunt orașele noastre de o gestionare profesionistă a arborilor?

– Cum să spun, ne aflăm pe contrasens, mergem în direcția total greșită. Funcționăm la două extreme. Fie nu intervenim deloc, nici măcar acolo unde ar fi mare nevoie, fie se intervine foarte agresiv, fără motive clare. Principala grijă a unei administrații în ceea ce privește arborii e să le facă așa-zisa „toaletare”, un termen inventat, care nu spune nimic,    nu se regăsește în literatura de specialitate. Dacă arborele respectiv are o problemă la rădăcină sau o problemă de limitare a spațiului sau nu a fost irigat, orice problemă ar avea, se intervine prin „toaletare”, adică i se taie o parte din coroană. Tăieri care nu doar că nu au niciun sens, dar sunt urâte, făcute fără a se respecta nici cele mai mici reguli din arboricultură. Așadar, suntem la distanță de ani lumină față de ceea ce ar trebui să se întâmple.

„Dacă am avea un Regulament bine pus la punct, s-ar stopa brambureala”

– Ați putea aproxima un procent, cât la sută dintre arborii care se usucă sau se prăbușesc sunt victime ale intervențiilor neprofesioniste?

– Aș spune că în 90% din astfel de cazuri este vorba de una dintre cele trei probleme: toaletările agresive, tăierea sau tasarea rădăcinilor și lipsa irigației în primii ani de la plantare. E la modă să plantezi, să apari în poze, dar de multe ori se aleg specii nepotrivite pentru acel spațiu, puieți de calitate slabă, se plantează greșit și nu se face o minimă întreținere a arborilor în primii ani, irigare, mulcire, ce ar crește foarte mult șansele lor de supraviețuire. La nivel mondial, nu se mai vorbește atât de mult de plantări, cât despre impunerea unui sistem funcțional pe termen lung.

– Bucureștiul are un nou primar. Ce l-ați sfătui, în ceea ce privește gestionarea arborilor?

– Realizarea mult așteptatului Registru Verde, obligatoriu, dar inexistent de mulți ani, care ne-ar arăta câți arbori avem, în ce stare se află și unde. Apoi, un Regulament de îngrijire a arborilor, bazat pe cele mai bune practici ale momentului la nivel european. Este nevoie ca politicienii să asculte de specialiști. Până acum oricine putea să țină în mână o drujbă era calificat să se ocupe de un arbore. Dacă am avea un Registru și un Regulament bine pus la punct, care să se respecte, dintr-o dată s-ar stopa brambureala de până acum.

– Pe de-o parte, avem tot mai multe studii care ne arată importanța arborilor urbani în combaterea poluării și caniculei, pe de alta,    distrugem sistematic acești arbori…

– Am să dau un exemplu recent, din New Dehli, unul dintre cele mai poluate orașe din lume. Cum am ieșit din aeroport, am simțit că aerul este irespirabil, senzație ce a persistat și în zilele următoare. Când am ajuns la o pepinieră aflată într-un parc imens, am simțit instant diferența, ca de la cer la pământ, atât scăderea temperaturii, cât și aerul ce brusc devenise respirabil. Dacă nu ai parte de extreme, nu-ți dai seama foarte bine ce se întâmplă. Revin la Standardele europene, unul dintre ele se referă la estimarea valorii economice a arborilor, astfel încât decidenții să cunoască și latura financiară. Pe baza unor criterii specifice, putem să dăm unui arbore o cifră în euro, ce reflectă beneficiile pe care le aduce în societate, în primul rând, pe servicii de sănătate. Privind aceste cifre, unora le este mai ușor să înțeleagă de ce avem atâta nevoie de arbori sănătoși în orașe. Pe lângă aceste beneficii de sănătate, arborii urbani au și o valoare spirituală, istorică, de patrimoniu, uneori mai mare decât un monument, o statuie. Este o moștenire vie, admirată de generații întregi înaintea noastră. Mi-e greu să înțeleg cum unii văd arborii ca pe niște piese de mobilier urban, ușor de înlocuit. Chiar și dacă plantezi sute de arbori în compensație, valoarea ecosistemică se atinge în zeci, sute de ani.