O inițiativă legislativă a unui grup de parlamentari români provoacă neliniște în rândul apicultorilor și al micilor fermieri care doresc să muncească într-o natură curată și să producă hrană sănătoasă. Este vorba de a permite marilor fermieri să utilizeze dronele pentru a aplica tratamente cu pesticide. Menționez că pentru irigare și fertilizare, dar și pentru monitorizarea culturilor, dronele sunt deja folosite pe scară tot mai largă. Pentru produsele fitosanitare, încă nu!

Legea dronelor

Pe la sfârșitul lunii Noiembrie, mai mulți parlamentari, de mai multe culori politice, au depus la Senat o inițiativă legislativă pentru utilizarea dronelor în aplicarea pesticidelor în agricultură. Motivația lor? „Utilizarea aeronavelor fără pilot la bord a devenit o necesitate pentru agricultura modernă din România. Schimbările climatice, presiunea dăunătorilor și lipsa forței de muncă impun soluții rapide și eficiente. În prezent, fermierii pierd timp și bani din cauza birocrației care blochează aplicarea rapidă a tratamentelor. În situații de urgență, precum invaziile de dăunători sau perioadele scurte favorabile aplicării substanțelor, aeronavele fără pilot la bord pot acționa imediat, la altitudine mică, cu precizie ridicată și consum redus de resurse”. Menționez că, în prezent, pesticidele sunt pulverizate cu ajutorul unor echipamente speciale, care pot fi manevrate direct, de o persoană, pe suprafețe mici, sau sunt atașate unui utilaj mare, pentru terenuri întinse. Soluția cu substanța respectivă este emisă ca un fel de spray, la nivelul solului. Drona ar urma să stropească de la înălțime. Inițiatorii legii susțin că fermierii români solicită de ani buni un cadru legislativ clar, care să le permită utilizarea aeronavelor fără pilot la bord, fără a fi nevoiți să obțină aprobări de la zeci de instituții. În prezent, procedurile sunt neclare, iar uneori complet blocante. Ei asigură că, din punct de vedere economic, introducerea legală a dronelor va aduce eficiență și productivitate. Costurile de operare sunt mai mici, consumul de apă și substanțe este redus, iar acuratețea tratamentelor crește semnificativ. Un hectar astfel tratat necesită de patru ori mai puțin volum de soluție și cu 80% mai puțin timp. Aceste date arată clar beneficiul economic direct pentru agricultori și impactul pozitiv asupra competitivității agriculturii românești. Inițiativa legislativă a trecut rapid de Senat și a fost depusă, potrivit procedurii, la Camera Deputaților, pentru a fi avizată de anumite comisii, înainte să fie supusă votului în plen. Proiectul de lege se află așadar pe traseul procedural. Încă nu a fost adoptat.

Apicultorii se apără

Această propunere i-a alarmat pe apicultori și pe micii fermieri, reuniți în mai multe asociații. Ei au dat publicității, pe la jumătatea lunii Decembrie, o „Scrisoare deschisă împotriva legalizării pulverizării aeriene cu drone a pesticidelor, o inițiativă legislativă care poate afecta semnificativ biodiversitatea, pe fermierii mici și sănătatea populației”. Semnatarii au amintit că pulverizarea aeriană a pesticidelor peste culturile agricole este interzisă în Uniunea Europeană, din 2009, prin Directiva 128 privind utilizarea durabilă a pesticidelor: „Statele membre se asigură că pulverizarea aeriană este interzisă / Art. 9”. Autorii scrisorii deschise subliniază că „Motivarea acestei interdicții este una științifică solidă: riscul major de derivă a substanțelor chimice active, care, purtate necontrolat de curenții de aer, contaminează apele de suprafață, zonele rezidențiale, culturile ecologice și habitatele naturale, punând în pericol atât polenizatorii și întreaga biodiversitate, cât și populația”. Ei susțin ferm că autorizarea dronelor nu elimină aceste riscuri. Din contră, maschează pericolele reale ale „folosirii iraționale a tehnologiei, afectând în primul rând apicultorii, fermierii mici și mijlocii, vulnerabili contaminării neintenționate cu substanțe chimice”. Semnatarii scrisorii se întreabă: „De ce această obsesie a pesticidelor în politica românească? Românii NU vor pesticide! Un sondaj de opinie național, realizat de CURS în Aprilie 2025, arată că 89% dintre cetățenii români se opun utilizării pesticidelor, inclusiv a celor interzise în UE, și doresc reducerea de­pendenței de substanțe chimice în agricultură”. În apărarea lor, autorii invocă: interzicerea pulverizării aeriene a pesticidelor în Uniunea Europeană, dreptul la ocrotirea sănătății și dreptul la un mediu sănătos, garantate de Constituția României, protecția mediului garantată de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și principiul precauției garantat de Convenția de la Aarhus și transpunerea aferentă în legislația națională. Ei cer public Camerei Deputaților să respingă această inițiativă legislativă și să respecte angajamentele europene și naționale privind protecția mediului și sănătatea publică și dezvoltarea unei agriculturi durabile. De asemenea, semnatarii scrisorii mai cer organizarea unei dezbateri ample asupra utilizării sustenabile a pesticidelor în România și evaluarea riscurilor și/sau oportunității folosirii noilor tehnologii în agricultură, pentru a asigura decizii în interesul public.

Context legislativ

După cum am precizat deja, Uniunea Europeană interzice, din 2009, pulverizarea aeriană a pesticidelor. Legiuitorul european a lăsat, totuși, o portiță deschisă: „pulverizarea aeriană poate fi permisă numai în cazuri speciale, cu condiția respectării următoarelor cerințe”. Iată câteva din aceste cerințe: 1. pulverizarea aeriană trebuie să prezinte avantaje clare din punct de vedere al efectelor reduse asupra sănătății umane și asupra mediului, în raport cu aplicarea terestră a pesticidelor; 2. pesticidele utilizate trebuie să fie aprobate în mod explicit de statele membre, în vederea pulverizării aeriene, ca urmare a unei evaluări specifice a riscurilor care decurg din pulverizarea aeriană; 3. în cazul în care zona unde se va face pulverizarea este situată în imediata apropiere a zonelor accesibile publicului, în autorizație sunt incluse măsuri specifice de gestionare a riscurilor pentru a se asigura că nu există efecte nocive asupra trecătorilor. Zona unde se face pulverizarea nu poate fi situată în imediata apropiere a zonelor rezidențiale. România a folosit aceste derogări și a permis pulverizarea aeriană, după 2009, în câteva ferme. Au fost folosite avioane utilitare. Directiva europeană a fost transpusă în legis­lația românească în 2012, prin Ordonanța de Urgență 34. Pulverizarea aeriană a pesticidelor este definită astfel: „aplicarea pesticidelor dintr-o aeronavă (avion sau elicopter)”. De precizat însă că în 2009, dronele erau încă niște invenții care țineau de S.F. Acum, parlamentarii români au adăugat și dronele: „pulverizare aeriană – aplicarea pesticidelor dintr-o aeronavă, precum avion, elicopter sau aeronavă fără pilot la bord” și au propus ca utilizarea dronelor să fie permisă. Ei consideră că aplicarea produselor de protecție a plantelor cu ajutorul aeronavelor fără pilot la bord constituie o formă distinctă de aplicare aeriană, guvernată de condițiile prevăzute la prezentul articol și nu se supune regimului specific tratamentelor aeriene cu avion sau elicopter (s.m.). Două idei se ciocnesc aici: eficiența economică vs. păstrarea unei naturi curate. Fermierii mari se confruntă cu atacuri ale dăunătorilor, care le amenință culturile agricole și viabilitatea economică. Pe de altă parte, apicultorii și fermierii ecologici, care nu folosesc pesticide chimice, vor o agricultură curată, fără poluare. Dezbaterea are loc într-un cadru mai larg, în întreaga lu­me. Uniunea Europeană și-a propus să reducă utilizarea pesticidelor cu 50% pâ­nă în 2050, nu fără să întâmpine opoziția marilor asociații de fermieri. Avem în față o provocare majoră: să reușim să avem mâncare pe masă, fără să mai otrăvim solul, apa și aerul.

Foto pexels.com