Principalele simptome ale bolilor intestinale cronice sunt diareea, constipația, balonarea și durerile abdominale, care se pot manifesta și prin crampe, toate acestea fiind cauzate adesea de inflamarea mucoasei intestinale.

Principala funcție a intestinului gros este eliminarea substanțelor toxice – medicamente, hormoni și toxine din mediu, precum și toxine metabolice ale organismului, care sunt eliminate de ficat, prin bilă, în intestin.

Flora intestinală sănătoasă, fiziologică, este alcătuită din următorii germeni capabili să se multiplice: bifidobacteriile, bacteriile din grupul Bacteroides, eubacteriile, fusobacteriile, coliformii, clostridiile, streptococii, veillonella, lactobacilii, proteus, stafilococii, pseudomonas, drojdiile, protozoarele și peptococii. Un rol decisiv în menținerea sănătății mucoasei intestinale și a bunei funcționări a sistemului nostru imunitar îl joacă numărul microbilor respectivi, raportul pe care-l au unii față de ceilalți și un mediu intestinal intact.

Plantele medicinale pentru intestin

În terapia naturistă, următoarele remedii din plante și-au dovedit eficiența:

* Limba mărului amară (Iberis amara), cu proprietățile sale antispastice și antiinflamatoare.

* Rădăcina de angelică (Angelicae radix), cu efectul său terapeutic în cazul lipsei de apetit, al crampelor intestinale și al balonării. Datorită uleiurilor sale esențiale, stimulează secreția sucurilor digestive de la nivelul stomacului, vezicii biliare și cavității bucale.

* Chimenul (Carum carvi) poate fi utilizat în diverse moduri la tratarea senzației de preaplin, precum și în cazul tulburărilor spastice de la nivelul tractului gastrointestinal și pentru stimularea circulației sanguine în mucoasa intestinală. Din fructele bine mărunțite se poate prepara o infuzie, iar semințele pot fi adăugate drept mirodenie în mâncăruri sau pot fi mestecate în stare proaspătă.

* Semințele de in (Lini semen) sunt cele mai cunoscute și mai frecvent utilizate plante medicinale pentru intestinul gros. Acestea au un efect de reglare a peristaltismului intestinal, atât în caz de constipație, cât și de diaree. Datorită conținutului ridicat de acid linolenic și de mucilagii, semințele de in lăsate la înmuiat protejează mucoasa intestinală, având inclusiv un efect preventiv împotriva substanțelor cancerigene. Prin crearea unui mediu intestinal reabilitat, curățat de agenții nocivi, bacteriile intestinale sănătoase se pot multiplica mai bine și pot coloniza mai eficient intestinul.   

* Scoarța de stejar (Quercus cortex), folosită pentru tratarea bolilor intestinale, a căzut oarecum în uitare. Datorită conținutului ridicat de flavonoide, ea are un efect antiinflamator, analgezic și antiviral. De aceea, scoarța de stejar este utilizată intern, sub formă de infuzie, în caz de    boli diareice acute și de inflamații în zona genitală și anală.

* Enzimele vegetale, precum cele care se găsesc în papaya, ananas și mango, și-au dovedit de asemenea eficiența în procesul de descompunere a alimentelor care irită mucoasa intestinală. Acestea au un puternic efect antiinflamator și decongestionant și îmbunătățesc digestia. Printre produsele farmaceutice care conțin enzime vegetale eficiente se numără capsulele Enzymatin, de la Intercell Pharma.

Sfat: Acidul lactic care se găsește în mod natural în zeama de varză murată sau în borș are de asemenea un efect puternic de dezacidificare, detoxifiere și de reglare a organismului.

Cură pentru tratarea ciupercilor intestinale

Dieta de o lună pentru eliminarea micozei:   

* Fără zahăr, fără produse din făină albă și fără alcool (zahărul constituie un factor de bază pentru multiplicarea ciupercilor intestinale!)

*Alimentație alcalină, cu multe legume!

* Eliminarea încărcăturii de metale grele din organism cu ajutorul nosodelor (preparate homeopatice obținute din toxinele din mediu). Ciupercilor le place să trăiască în simbioză cu metalele grele și le metabolizează.

* Administrarea de vitamina E, 400 mg zilnic, și vitamina C, 1000 mg zilnic

* Propolis: de 2 ori pe zi, câte 3 picături într-un pahar cu apă (albinele folosesc această substanță pentru a împiedica fagurii să se contamineze cu ciuperci).

* Băi cu sare pentru detoxifierea organismului prin piele.

* Refacerea florei intestinale sănătoase, cu bifidobacterii și lactobacili.

Pentru reglarea mediului intern și dezacidificare, pot fi prescrise preparate alcalinizante și acid lactic dextrogir, sub formă de pulbere sau picături, pentru uz intern.

Întregul sistem digestiv reflectă, de asemenea, principiul asimilării și eliminării: absorbim ceea ce ne hrănește, adică toți nutrienții, vitaminele, mineralele și oligoelementele, și eliminăm din organism tot ceea ce ne-ar putea intoxica și face rău.

Două recomandări de ceai, în caz de diaree și constipație

* Ceaiul de afine încetinește activitatea intestinală și ajută, astfel, în caz de diaree. Pentru prepararea lui, se fierb la foc mic, într-o jumătate de litru de apă, 3 linguri de afine, timp de 10 minute. Ceaiul se bea cu înghițituri mici, pe parcursul întregii zile.

* Ceaiul Pu-Erh (se găsește în farmacii) bio are un efect foarte bun în caz de constipație. Acesta stimulează digestia și detoxifiază. În plus, întărește sistemul imunitar, ajută la reducerea greutății corporale și poate reduce colesterolul.

Prevenția cancerului de colon salvează vieți

Cancerul de colon este a doua cea mai frecventă cauză de deces în Europa. Cu toate acestea, el ar putea fi în mare parte prevenit.

* O tendință îngrijorătoare: În timp ce cazurile de cancer de colon la persoanele de peste 30 de ani scad, datorită controalelor preventive, ele sunt în creștere în rândul adulților tineri. În categoria de vârstă 20-29 de ani, numărul cazurilor a crescut în ultimele două decenii cu circa 44 la sută. Cu atât mai important este controlul preventiv pentru depistarea cancerului de colon.

* O investigație preventivă: În timpul colonoscopiei, medicul poate îndepărta direct polipii. Potrivit studiilor, în acest mod pot fi prevenite până la 90 la sută din totalul cazurilor de cancer de colon. Investigația este, de regulă, nedureroasă și durează circa 20 până la 30 de minute. Datorită sedării de scurtă durată care se practică mai nou, pacienții dorm, literalmente, în timpul ei. Temutele leziuni ale peretelui intestinal apar la cel mult una din 2000 de investigații.

* Controale preventive efectuate cu regularitate: Specialiștii recomandă efectuarea primei colonoscopii cu începere de la vârsta de 50 de ani. Dacă există antecedente în familie, colonoscopia se face încă de la 40 de ani sau cu zece ani mai devreme decât vârsta la care a apărut cel mai timpuriu caz de îmbolnăvire în familie.

* De reținut: colonoscopia poate salva vieți. Priviți colonoscopia așa cum priviți revizia tehnică a mașinii dvs. Nu o faceți pentru că ceva este deja stricat, ci pentru ca acel lucru să nu ajungă să se strice.