• Sezonul estival 2026 a luat o turnură neașteptată și nedorită. De unde românii s-au pregătit pentru un concediu liniștit, petrecut fie la mare, fie la munte sau, de ce nu, acasă, în tihnă, iată că lucrurile au luat-o razna la un nivel alarmant. Pe litoral, drone și amenințări cu bombe. Dunărea e aproape secată, din cauza secetei. Sistemul Energetic Național e sub presiune, în vestul Europei ard păduri și case. Știrile nu mai sunt despre distracție, ci despre cum facem față provocărilor •

Alertă în port

După explozia necontrolată a unei drone maritime sosite din largul Mării Negre, la începutul lunii Iunie, în Portul Constanța (incident pe care l-am menționat în articolul „Pădurile de pe litoral”), situația de la țărm părea să revină la normalitate. Din păcate, la finalul lunii Iulie, o altă surpriză negativă a provocat teamă și panică: o alertă cu bombă. Mai exact, în 29 Iulie, Autoritatea Navală Română (ANR) a primit două apeluri telefonice de amenințare, transmise din afara țării, că în zona Terminalului Pasageri din Portul Constanța sunt amplasate două bombe. Un angajat al ANR a sunat la 112. Poliția a intrat în acțiune. Traficul naval a fost suspendat. Alarma s-a dovedit, în cele din urmă, falsă. Mesajul a fost trimis telefonic de la două numere cu prefix de Ucraina și Polonia. Autoritățile au comunicat public că avem de-a face cu metode de război hibrid, aplicate de Rusia. Mai mult, suntem preveniți că astfel de incidente se vor repeta. Informațiile acestea pun în gardă turiștii. Și așa, prezența lor pe litoralul românesc este destul de subțire, aceștia preferând să meargă în Bulgaria și Grecia sau chiar pe plaje exotice. Explozia unor drone maritime și alertele cu bombă, chiar dacă se dovedesc false, ar putea avea ca efect o rezervă tot mai mare a românilor de a-și petrece vacanța pe litoralul autohton. Recunosc, nu am sub ochi statistici oficiale, sezonul este în desfășurare, și nici nu am făcut un sondaj printre hotelieri, ca să aflu date despre gradul de ocupare. Evaluez situația strict la nivel psihologic: s-a încheiat o epocă de liniște estivală, când singurul lucru de care ne era frică la mare era să nu facem vreo toxiinfecție alimentară. Acum, te uiți cu grijă în larg, să nu vină vreo dronă scăpată de sub control sau, cine știe, trimisă cu bună știință. Provocări cu caracter militar nu s-au mai pomenit la țărmul românesc de la al Doilea Război Mondial încoace.

Dunăre, drum cu… pulbere

Subiectele principale, determinante, ale acestui sezon estival nu sunt însă incidentele de la Marea Neagră. Preocuparea de prim-plan a autorităților și cetățenilor, deopotrivă, este reducerea drastică a debitului Dunării, din cauza secetei, resimțite și în amonte, în celelalte țări riverane: Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria, Germania. Este o vară de foc, cu ploi puține și cu temperaturi care s-au menținut constant la peste 40 de grade Celsius, pe mai tot continentul. Marele fluviu european este alimentat de o puzderie de râuri, ale căror bazine hidrografice au fost puternic afectate de secetă. Rezultatul? Cursul de apă al Dunării a tot scăzut, malurile au rămas tot mai descoperite. Administrația Națională „Apele Române” a comunicat pe 1 August, pe pagina oficială de Facebook, că „România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică faptul că, în data de 6 August, Dunărea ar putea atinge, la intrarea în țară, un debit mai mic decât minimul înregistrat în August 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s”. Totodată, râurile interioare din vestul țării (Crișana și Banat), precum și din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice acestei perioade. În unele sectoare, în special în Crișana, se manifestă deja fenomene de secare, iar acestea se vor accentua. „Următoarele două săptămâni sunt critice, din punct de vedere hidrologic”, avertizează „Apele Române”. Vestea bună este că în Austria s-au înregistrat în ultimele zile precipitații care au determinat creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele pozitive ale acestora vor ajunge la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă, după două săptămâni. Reducerea drastică a debitului Dunării are repercusiuni asupra Sistemului Energetic Național din cauză că, în lipsa apei, cele două reactoare nucleare de la Cernavodă nu mai pot fi menținute în funcțiune și, deci, nu mai pot genera curent electric. Guvernul interimar a fost nevoit să închidă deja Reactorul 1, în 28 Iulie. Din această cauză, România a importat și mai multă electricitate, unul din furnizori fiind chiar Ucraina. Firește, importurile de curent electric încarcă factura consumatorilor. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a cerut românilor să consume mai puțin, mai ales în orele de vârf, pentru a atenua presiunea pe Sistemul Energetic Național (SEN). Numeroși compatrioți sunt însă „prosumatori”, au surse de electricitate proprie. Independența energetică sau măcar o autonomie mai mare la nivel de gospodărie pare tot mai necesară. Cine a investit sau a fost ajutat de stat să investească în surse de energie proprie (fotovoltaică, eoliană, biogaz etc.) nu resimte criza energetică, așa cum se întâmplă în cazul celor dependenți de SEN. România a evoluat puternic în ce privește adoptarea soluțiilor de energie alternativă, dar are o mare problemă în ce privește capacitățile de stocare. Debitul slab al Dunării perturbă și transporturile fluviale. Recent, o navă cu turiști aflată sub pavilion elvețian a eșuat în apropierea localității Gârla Mare, din județul Mehedinți.

Pompierii români, la datorie

Vestul Europei se află, în această vară, în zodia focului. Zone întinse din Spania și Franța sunt afectate de incendii puternice. Imaginile care circulă pe internet sunt de-a dreptul apocaliptice. Președintele francez, Emmanuel Macron, a convocat o reuniune de criză, în timp ce focul masiv se apropia de orașul Bordeaux. Ministrul francez de Finanțe a declarat că flăcările care au înghițit păduri, câmpuri agricole și locuințe sunt „o lovitură de tunet” pentru economia țării. Incendiile au afectat, pentru prima oară în istorie, și faimoasa competiție de ciclism „Turul Franței”: traseul ultimei etape a fost redus cu zeci de kilometri. Au fost evacuate peste 150.000 de persoane, în Franța și Spania. Depășit de situație, Parisul a solicitat Uniunii Europene să activeze mecanismul de protecție civilă. Pompieri din numeroase state europene au sărit în ajutorul colegilor lor francezi. Printre salvatori se numără și pompierii români, care se dovedesc a fi niște profesioniști redutabili în lupta cu flăcările. Pompierii noștri au săvârșit veritabile fapte de vitejie în lupta cu dușmanul de foc. Ei au fost felicitați de președintele Franței, la un loc cu ceilalți pompieri din statele europene: „Mulțumim, de asemenea, României, Croației, Germaniei, Portugaliei, Suediei, Elveției, Republicii Cehe și Slovaciei pentru sprijinul lor prețios. Aceasta este Europa. În vremuri de încercare, Europa este cea care dă dovadă de solidaritate”. În cadrul echipelor de intervenție sosite din România, se află și o tânără de numai 26 de ani. Pe pagina de Facebook a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, am găsit această postare: „Într-o echipă de 40 de pompieri români aflați în misiune în Franța, o singură femeie îmbracă aceeași uniformă și înfruntă aceleași provocări. La doar 26 de ani, Maria participă la prima sa misiune internațională. Din 2022, este pompier militar, iar înainte a activat în cadrul Jandarmeriei Române”. Pompierii români sunt activi și în Grecia, o altă țară europeană greu încercată din cauza incendiilor de vegetație. Măcar de s-ar opri provocările aici, să nu mai avem parte de altele noi!

Foto: IGSU, Apele Române, Nuclearelectrica