Români care au reușit

Oricât ne-am feri să recunoaștem, oricât am evita să le folosim, mai toți căutăm uneori câte ceva de ronțăit. Fie că suntem acasă sau la birou și n-avem timp de-o masă caldă, fie că suntem pe drum și nu-i rost de-o mâncare gătită, ceva de ronțăit ne minte temporar foamea. Un fel de minciună, e drept, nu tocmai nevinovată, până când nu devine un obicei nesănătos și o dependență ce-ar putea face acul cântarului să urce vertiginos.

Dar iată că, inventivi cum suntem noi, românii, am găsit și acestor obiceiuri alimentare, mai degrabă nocive, o alternativă sănătoasă: snacksurile din cașcaval și iaurt, cu fructe și miere. Grupul TCE Agricultura, din județul Neamț, a găsit o soluție inedită: transformarea produselor lactate în bunătăți la pungă, numai bune de ținut la îndemână. Și, dacă dau dependență, nu-i bai, că-s produse curate, naturale, fără o înghesuială de chimicale pe etichetă. Cel puțin, așa ne asigură Cătălin Cioaric, directorul financiar al grupului TCE Agricultura.

Produs unic în România

– Ce este Grupul TCE și care este activitatea dumneavoastră inițială?

– Grupul TCE este o structură integrată, construită din activități complementare, care se susțin reciproc. Avem culturi diverse, întinse pe aproximativ 7.000 de hectare, cu investiții importante în irigații și tehnologie și cu producție proprie de compost, care ne reduce dependența de îngrășămintele chimice. Avem o fermă proprie de vaci de lapte și o unitate de procesare la Zănești, unde producem cașcaval, telemea și alte brânzeturi. Tot la Zănești avem și o unitate de procesare a cărnii, de unde trimitem pe piață produse de calitate. Recent, am început să producem și mălaiul Mara.

O altă activitate a grupului nostru este comerțul cu cereale, pentru că avem silozuri de aproximativ 120.000 de tone, capacități de uscare și flotă proprie de transport.

Imaginea grupului este completată de activitatea imo­biliară, cu investiții în ansambluri rezidențiale și spații comerciale în Roman și Piatra-Neamț, dar și în turismul montan, prin cabanele Dochia, Fântânele și Bistrița, din zona Ceahlăului. Cu parcul de agrement Durău-Park am ajuns, anul acesta, printre finaliștii prestigiosului concurs „Destinația Anului”.

– De unde ideea acestor snacksuri liofilizate? Nu preferă lumea cașcaval, brânză maturată și iaurt din lapte de vacă?

– Cel care a creat aceste snacksuri este inginerul Constantin Botezatu. Am pornit de la o dorință simplă: să creăm un produs sută la sută natural, de care oamenii să se bucure. Este un produs în care avem mare încredere și care este unic în România nu prin procedeul de liofilizare în sine, care se folosește și în alte țări, ci prin rețetele noastre. Avem convingerea că merită să le oferim clienților noștri ceva curat: fără zahăr adăugat, fără arome adăugate.

Noi nu cumpărăm ingredientele, noi le producem. În timp ce tot mai multe branduri cumpără materie primă ca să-și fabrice produsul, noi facem exact invers: construim produsul de la zero. Nu pentru că este mai simplu, ci pentru că este singura cale prin care putem ști cu adevărat ce ajunge în fiecare pungă — mai ales atunci când o punem în mâna copiilor.

–  Ce înseamnă, mai exact, liofilizarea, procedeu care prinde tot mai mult teren pe piața alimentelor românești?

– La Gustările Spațiale, povestea începe în fermă. Produsele noastre încep cu mult înainte de fabrica de liofilizare: încep în câmp, continuă în fermă, trec prin fabrica noastră de lactate și abia apoi ajung în procesul de liofilizare.

Liofilizarea (numită și uscare prin înghețare) este o metodă de deshidratare, prin care apa este îndepărtată dintr-un material aflat în stare congelată. Acest fenomen se numește sublimare și este cheia întregului procedeu. Pentru ca sublimarea să aibă loc, procesul se desfășoară la presiuni foarte scăzute și la temperaturi joase.

În mod clasic, procesul are trei etape. Prima este congelarea, de obicei la temperaturi între −40 și −80 °C; viteza de congelare influențează mărimea cristalelor și, implicit, calitatea produsului final. A doua etapă este uscarea primară, iar a treia etapă este uscarea secundară.

Beneficiile liofilizării sunt pe măsură: produsele își păstrează calitățile nutriționale, își mențin forma, culoarea, gustul și proprietățile nutritive originale, aproximativ 97 la sută dintre nutrienți se regăsesc în produsul finit; produsele au un termen de valabilitate extins, pentru că, fără apă, bacteriile și mucegaiurile nu se pot dezvolta, iar produsele pot fi păstrate la temperatura camerei până la 12 luni. Dezavantajele țin de costul ridicat, de consumul mare de energie și de durata relativ lungă a procesului.

– Ce produse aveți în portofoliul „Gustărilor spațiale”?

– Până în prezent, am dezvoltat și autorizat mai multe sortimente: snacksuri liofilizate din cașcaval din iaurt, mere și miere de albine; din iaurt, căpșune și miere de albine; din iaurt, zmeură și miere de albine. Am dezvoltat și un snacks liofilizat din șuncă, pentru care așteptăm avizarea produsului, iar pe viitor, vrem să diversificăm gama cu un snacks liofilizat spicy din cașcaval.

– Ce e mai greu în a produce astfel de snack­suri: producția în sine sau comercializarea lor, a-i convinge pe români că sunt niște ronțăieli sănătoase și nu minciuni frumos ambalate?

– Provocarea cea mai mare vine din promovarea produselor și din a-i convinge pe clienți că sunt cu adevărat naturale. La Gustările Spațiale, povestea începe în fermă: vacile sunt hrănite cu furaje cultivate de noi, din laptele lor facem iaurtul și cașcavalul, iar apoi le liofilizăm la temperaturi joase, ca să păstrăm ceea ce contează cu adevărat: proteina, gustul și simplitatea ingredientelor. Sunt iaurt liofilizat și cașcaval crocant, pe care le poți lua cu tine la birou, în mașină sau pe munte. Ne-am înscris produsele în ediția 2026 a competiției „Gustul Ales”, organizată de RO.aliment, o evaluare independentă, făcută de un juriu de specialiști, în care produsele sunt judecate strict pe merit. Pentru noi contează mai puțin trofeul în sine și mai mult ce reprezintă el: dovada că un produs sută la sută natural poate sta cu fruntea sus pe piața românească. Rezultatele se vor anunța la finalul anului, iar noi așteptăm verdictul cu emoție și încredere.

„Ne descurcăm cu disciplină și cu prudență”

– Pentru comercializare, aveți contracte cu hypermarketurile sau preferați să colaborați cu alt gen de magazine, mai mici, și cu un public mai țintit?

– Produsele lactate și cele din carne le vindem direct către consumator, prin cele trei magazine proprii, din Piatra-Neamț, Roman și București, prin lanțurile de hypermarketuri și printr-o rețea de clienți tradiționali. În acest moment, suntem prezenți în magazinele partenere, în lanțul Carrefour și în magazinele proprii. Recent, am dezvoltat și canalul online, prin care clienții pot comanda direct din magazinul nostru virtual, la adresa https://www.gustarispatiale.ro/.

Dezvoltarea rețelei proprii de magazine este una dintre direcțiile importante de creștere ale grupului. Ne dorim să fim tot mai aproape de consumator, cu produse aduse direct de la fermă la raft, iar în perioada următoare plănuim să extindem această rețea, inclusiv în orașe noi. Este și modul prin care ne putem prezenta cel mai bine întregul portofoliu, de la lactate și mălai până la snacksurile liofilizate.

– Care sunt bucuriile, dar și problemele unui antreprenor român, în 2026? Cum vă descurcați cu haosul legis­lativ?

– Dincolo de produsele care ajung pe raft, am creat locuri de muncă într-o zonă din care oamenii aleg de multe ori să plece, așadar, am făcut o investiție care prinde viață. Într-un grup ca al nostru, satisfacția vine din lucruri concrete: o recoltă bună, sănătoasă, o fabrică nouă pusă pe picioare, un client care revine pentru că are încredere în ce facem. Iar când reușești să transformi laptele din propria fermă într-un produs finit, românesc, pe care îl duci mai departe, munca începe să aibă un sens care trece dincolo de cifre.

Problemele țin, în bună măsură, de imprevizibil. Ne-am obișnuit să lucrăm cu riscurile naturale – seceta, prețurile, piața –, pentru că fac parte din meseria noastră. Mai greu de gestionat este imprevizibilul legislativ și fiscal. În ulti­mul timp, regulile s-au schimbat prea des, iar un antreprenor are nevoie de predictibilitate ca să poată planifica investiții pe cinci sau zece ani înainte. Când cadrul fiscal se modifică frecvent, o parte din energia care ar trebui să meargă în producție și în oameni se consumă pe adaptare, pe consultanță și pe hârtii.

Cum ne descurcăm? Cu multă disciplină și cu prudență. Ne bazăm pe o echipă de specialiști și încercăm să reducem dependența de factori externi. Nu putem controla legislația, dar putem controla cât de solid și de flexibil este propriul nostru business. Cred că acesta este, până la urmă, și răspunsul: într-un mediu instabil, câștigă cei care rămân ancorați în ceea ce știu să facă bine și își păstrează calmul și răbdarea.

– Ce planuri de viitor aveți?

– Obiectivul nostru strategic este mutarea centrului de greutate al grupului dinspre vânzarea de materie primă spre vânzarea de produs finit. Nu ne dorim să fim cei mai mari, ci cei care transformă cel mai bine resursa în valoare.