• Vine toamna, se apropie sezonul strugurilor și al culesului viilor. Vă spunem o poveste cu vin, care să-i sporească și mai mult gustul, când îl veți bea. Mai ales dacă e vin istoric de Mediaș •

Multe dintre orașele sau satele românești pot trece neobservate, lipsite de puncte turistice de atracție. Asta, până unul de-al locului descoperă o poveste – sau mai multe – pe care le face cunoscute și celorlalți, așezând, conștient sau nu, localitatea natală pe harta interesului general, fie el turistic, istoric sau de orice altă natură. Nu e cazul municipiului Mediaș, renumit nu numai pentru turnul înclinat al bisericii evanghelice (al doilea, după celebrul turn din Pisa), ci și pentru cristalul fabricat aici și, desigur, pentru gazul metan. Totuși, peste toate aceste povești cunoscute, s-a suprapus – în mod fericit! – o alta: istoria vechii metropole de vin a Transilvaniei, care a zăcut mult timp necunoscută chiar și locuitorilor ei. Până în urmă cu vreo 20 de ani…

Un ciorchine de strugure

Octavian Isailă a cumpărat un apartament în cea mai frumoasă veche clădire din centrul Mediașului și a devenit, astfel, parte dintr-o istorie de câteva secole, pe care s-a ambiționat și a promis că o va duce mai departe. Era anul 2005. Între timp, implicarea lui a dat roade. Multe și frumoase. L-am ascultat povestind, la un pahar de Fetească Regală. Alegerea nu a fost întâmplătoare. Veți înțelege de ce, chiar din spusele lui.

„Casa în care se află apartamentul e cunoscută medieșenilor drept Casa Caspari, iar ultima descendentă a acestei familii, Mariane Caspari, mai trăia, încă, în 2005. Maia era deja Cetățean de Onoare al municipiului Mediaș și mi-a povestit de cele două celebre familii care aduseseră, pe vremuri, producția de vin la rang de artă și la un nivel european foarte înalt, familiile Ambrosi și Caspari. Ea era ultimul membru în viață al familiei Caspari. Mi-a povestit câte ceva și despre unchiul ei, Friedrich Caspari. În plus, mi-a și dat trei documente vechi, în original, de la care a început, apoi, totul”, își amintește Tavi Isailă. „Faptul că, până la vârsta de 30 de ani, nu auzisem nimic despre istoria vinului la Mediaș, m-a intrigat și am început să caut documente și dovezi, pornind de la Caspari, continuând cu Ambrosi și culminând cu descoperirea «Metropolei de vin a Transilvaniei», singura de acest fel din Europa, din câte cunosc în acest moment”.

Nu știau medieșenii cine a fost familia Caspari și n-aveau nici habar de istoria orașului legată de vin. După ce a cumpărat apartamentul, Octav Isailă a găsit în pod o pungă cu sute de etichete originale ale unor sticle de vin de pe vremea când Caspari era un nume cunoscut în întreaga Europă. Văzându-l interesat de astfel de obiecte vechi, o doamnă care locuia în aceeași casă istorică i-a dat niște panouri metalice, amplasate, odinioară, la intrarea în magazinul de vinuri. „Aveau o grafică superbă: un băiat care oferă un ciorchine de strugure unei domnișoare. Așa am ajuns să descopăr, pas cu pas, o istorie uimitoare, care m-a făcut să-mi doresc s-o fac cunoscută și altora, s-o scot la lumină, așa cum merită. Când i-am povestit unui prieten din Germania ce am început să strâng și ce aș vrea să fac, mi-a spus că asta e o muncă de o viață. Am crezut c-o spune doar așa, dar timpul i-a dat dreptate”.

Dările, cât o găleată de vin

– Dacă tot vorbim de istorie, îți propun să începi cu povestea vinului din Mediaș!

– Transilvania are peste 800 de ani de istorie viticolă, dar, din păcate, majoritatea documentelor istorice sunt în limbile germană și maghiară, cele în limba română apar abia după 1918. Colonizarea Transilvaniei cu sași a început în 1207, iar ei au început să cultive vița-de-vie. Între 1500-1800, la Mediaș, impozitele se plăteau în funcție de prețul unei găleți de vin, iar prețurile produselor vândute în piață se stabileau după prețul unei găleți de must. Există o arhivă procesată la primărie, cu dovezi în acest sens, din păcate, doar în limba germană. În 1549, pe sigla orașului apare o mână care ține trei ciorchini de struguri, simbol păstrat și astăzi în sigla municipiului Mediaș.

După 1800, apar la Mediaș asociațiile de vin ale Transilvaniei: Asociația de Vânzare a Vinului din Transilvania, Asociația Producătorilor de Vin din Transilvania, Asociația Sindicatelor Producătorilor de Vin din Transilvania, Asociația Regională a Asociațiilor Cramelor din regiunea Târnave. În 1864, se înființează, tot la Mediaș, Compania de export de vin, dar în 1874, filoxera, care făcea deja ravagii în viile Europei, le atacă și pe cele din Transilvania. Abia în 1902 se găsește soluția: replantarea viței-de-vie pe hibrizi americani, rezistenți la filoxeră. Cei doi pionieri ai salvării viilor în Europa au fost medieșenii Caspari și Ambrosi, cu care ne putem mândri.

– Cele două războaie mondiale și instalarea comunismului în România au schimbat, cu siguranță, și destinul vinului. Cum continuă istoria lui în Mediaș?

– Mediașul are o remarcabilă istorie legată de vin și totul depinde de oameni s-o ducem mai departe. În ce mă privește, i-am promis asta Maiei Caspari. Vreau să fac un muzeu al istoriei vinului Transilvaniei în Casa Caspari, să-i redau clădirii importanța istorică pe care o merită. Și pentru că toate astea se fac cu oameni, am înființat Asociația pentru reconstrucția vechii metropole de vin a Transilvaniei, care își asumă și rolul de reconstrucție și preluare a Casei Caspari, clădire istorică, ridicată, în 1868, de negustorul de textile Carl Josef Michael Caspari (1830-1881), tatăl lui Friedrich Caspari.

Cavaler al „Coroanei României”

– Cu ei începe istoria vinului din Mediaș. Care le este povestea?

– Michael Ambrosi senior (1862-1933) provine dintr-o veche familie de agricultori din zona Mediașului. Pasionat de vița-de-vie, își face un scop din combaterea filoxerei, iar în 1889, este desemnat președinte al Comisiei viticole pentru preîntâmpinarea și reducerea efectelor filoxerei, înființată chiar la inițiativa sa. Din 1892, începe să colaboreze cu Friedrich Caspari, care era deja comisar de stat pentru combaterea filoxerei. A deținut 20 de hectare de viță-de-vie și butași hibrizi americani la Mediaș și 70 de hectare la Crăciunel, o podgorie care, după naționalizare, a devenit baza pentru actuala stațiune de cercetare de la Blaj.

Michael Ambrosi junior (1880-1940), absolvent al școlii superioare viticole de la Budafork, a moștenit nu doar averea, ci și pasiunea tatălui. În 1902, a cumpărat la Aiud o proprietate devenită, trei ani mai târziu, renumita pepinieră Ambrosi, Fischer & Co., pe care a și condus-o. Începând din 1907, Ambrosi jr. s-a asociat în afaceri cu principele Știrbey și a devenit directorul pepinierelor acestuia, de la Buftea, devenind personaj cunoscut și în regat. Ambrosi a fost proprietarul primei şcoli transilvane de viţă-de-vie, care a format generații de viticultori, preşedintele Comisiei de Vierit al Asociaţiei Agricole Săseşti din Transilvania, membru al Asociației Generale a Pepinieriștilor Viticoli din România. Decorat de Regele Carol al II-lea cu titlul de „Cavaler al Coroanei României”. Pentru câțiva ani, Ambrosi a fost și primar al Mediașului. Alfred Ambrosi (1895-1974), fiul lui Michael Ambrosi, a studiat la Berlin. A preluat domeniile părintești de la Crăciunel în 1927, aducând metode moderne și câștigându-și propriul renume. Butașii exportați i-au adus recunoașterea internațională, mai ales după selecția și multiplicarea propriului soi, „Ambrosi Special”. După al Doilea Război Mondial, a emigrat în Germania și a continuat afacerile în domeniu.

Povestea familiei Ambrosi se încheie cu Hans Ambrosi (1925-2012), emigrat în Germania în 1947. Cu studii superioare și un doctorat în agronomie, a activat în cercetare până în 1954, când a plecat în Africa de Sud. Aici, a fost conducătorul secțiunii de viticultură a Universității Stellenbosch și consultant al producătorilor din provincia Kapprovinz, apoi a pus bazele Institutului de Viticultură și Oenologie Nietvoorbij din Stellenbosch. A revenit în 1966, ca director al celei mai mari podgorii din Germania – podgoriile de stat Kloster Eberbacher din Hessen.

Friedrich Caspari s-a născut la Mediaș, în 1858, și a devenit cel mai mare viticultor din Transilvania. Dascăl de profesie, era pasionat încă din copilărie de vița-de-vie, de livezi, podgorii și natură. Îl fascina să altoiască pomi, să îmbunătățească vinul și să găsească soluții pentru problemele viticultorilor. Decis să investească în pasiunea lui și să o transforme în a doua sursă de venit, la 33 de ani, frecventează Colegiul de viticultură din Klosterneuburg, lângă Viena, pe care-l absolvă după doar un an. Întors acasă, găsește podgoriile din jurul Mediașului și din întreaga Europă pustiite de filoxeră și obține postul de comisar de stat pentru combaterea filoxerei în Transilvania. Experiența și pasiunea sa pentru vița-de-vie l-au ajutat să găsească rezolvarea acestei probleme: repopularea Europei cu viță-de-vie prin butași aduși din SUA și altoiți la Mediaș. Caspari ajunge să aibă, în Mediaş şi în jurul Mediaşului, peste 550 de hectare de viţă-de-vie şi butaşi de viţă-de-vie şi peste o mie de angajaţi, fiind, probabil, la acel moment, cel mai mare angajator al oraşului.

Pentru perioadele de secetă, Friedrich Caspari s-a inspirat de la agricultorii bulgari, studiind roata de apă simplă şi construind-o și el. Astfel, şi-a protejat viile, udându-le cu apă adusă din Târnava, prin canale de kilometri întregi. Era şi un bun comerciant, vindea vin cu vagoanele, în Austria, Ungaria, Oltenia, chiar şi în Rusia, aproape până la graniţa cu Asia.

Tablele de la intrarea în magazine, poze din interiorul halelor de producție și din viile aflate pe dealurile Mediașului, etichete, panouri de publicitate, listele de prețuri, cartea de vinificație, panoul cu țările unde se făcea export în lume (pe mai multe continente), cărțile de achiziții de echipamente din Statele Unite ale Americii, și multe altele, stau mărturie a activității extraordinare a medieșanului, care s-a extins cu mult mai mult peste granițele României.

„Weinfest Mediaș”, un eveniment de ținută

– Pentru iubitorii de vin și de povești depănate lângă un pahar de Fetească regală, organizați un eveniment de ținută, Weinfest Mediaș. Fără manele, fără tarabe cu kitschuri. Pare că se poate și așa…

– Încă din 2018, organizăm, la începutul fiecărei toamne, evenimentul Weinfest Mediaș, în cadrul căruia am proclamat ziua de 3 Iunie drept Ziua Internațională „Feteasca Regală”, un soi de viță-de-vie românesc și nobil, care provine din apropierea Mediașului, de la Daneș.

Weinfest Mediaș, care este și marcă înregistrată, este un eveniment dedicat comunității și un vector de promovare a istoriei locale. Îl organizăm aproape în fiecare an, în cel de-al treilea weekend din Septembrie, și are câte o temă specifică, de fiecare dată: prima ediție a fost dedicată familiei Ambrosi, cea de-a doua s-a desfășurat sub egida Sibiu-Regiune gastronomică europeană, apoi a fost ediția dedicată Zilei Internaționale „Feteasca Regală” (ideea mea și a lui Tiberiu Onuțu, un alt pasionat de vinul transilvănean). În 2023 am sărbătorit o sută de ani de „Fetească Regală”, iar Weinfest Mediaș 2025 a fost Weinfest Schmeker, pentru că am încercat să le explicăm oamenilor că acest termen, șmecher (cel care gustă), provine, de fapt, din limba germană, din zona producătorilor de vin. Dacă situația economică ne va permite, vom avea și în acest an Weinfest Mediaș, dar, din păcate, nu pot confirma deocamdată.

La Jidvei, unde se mai cultivă încă din viţele ce se presupune că provin de la familia Caspari, se produc anual circa 14.000 litri de vin Neuburger. Am încheiat cu ei un parteneriat și ne-au îmbuteliat, în 2018, câte 1.500 de litri de Neuburger și de „Auriu de Mediaș”, alt sortiment deosebit de vin provenit din Mediaș. Sunt ediții de colecție, destinate vânzării, într-o prezentare aparte, iar fondurile astfel obținute sunt folosite pentru restaurarea Casei Caspari.

Tot ce-am făcut, am protejat legal, ca să evit ca alții să-mi „împrumute” ideile. Am 11 mărci înregistrate, inclusiv un concept nou de turism în Mediaș, care include istoria vinului, istoria lui Hermann Oberth, cea a gazului metan și istoria cetății Mediaș. Am numit acest concept „The Core of Transylvania – Nucleul Transilvaniei”, care e marcă înregistrată la nivel internațional.

– De ce tocmai Ziua Internațională „Feteasca Regală”?

– Pentru că Feteasca Regală este un soi nobil românesc, originar din zona Daneș, denumit astfel de Michael Ambrosi și multiplicat de Friedrich Caspari. Printre cei care au semnat, în 2021, proclamația de declarare a Zilei Internaționale „Feteasca Regală” au fost și prof. univ. dr. Gerhard Michael Ambrosi, descendent al familiei Ambrosi, Ileana Kripp, descendentă a familiei princiare Știrbey, somelier Sergiu Nedelea (Ambasador al Vinului European), Miroslav Iabloncsik-Consul Onorific al Republicii Slovacia în România, Andrei Orbeșteanu-președintele Organizației Somelierilor din România, Diana Pavelescu-somelier și degustător internațional de vinuri. De ce fac toate astea? Pentru că, născut și crescut în Mediaș, sunt pasionat de istoria orașului. Ca atare, mă interesează și ce las în urmă, pentru comunitate, nu doar ce fac pentru mine, iar această istorie a vinului poate promova Mediașul în toată lumea, nu doar în Europa. Important e ca povestea să fie spusă, s-o cunoaștem, în primul rând, noi, cei ai locului. Dacă noi nu o știm, degeaba mergem să spunem altora cine am fost sau ce am avut. Important este să scriem frumos istoria comunității, așa cum au făcut-o și înaintașii noștri.