TIA ȘERBĂNESCU: „Ne așteaptă o perioadă tulbure, de instabilitate politică”

Analiza politică a lunii IANUARIE

„Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul”

– Guvernul Ludovic Orban și-a asumat răs­punderea în Parlament pe proiectul de lege pri­vitor la alegerea primarilor în două tururi de scru­tin. La ora când facem analiza politică pe lu­na trecută, nu cunoaștem deznodământul acestui act politic. Dvs. ce credeți? Liberalii vor, într-ade­văr, să meargă până la capăt, cu acest demers, din convingerea că așa e mai bine și mai democratic, sau au găsit în această asumare, un mod de a de­clanșa scenariul care duce la alegeri generale anticipate?

– E posibilă o combinație între cele două motivații. Adică, PNL își poate dori cu adevărat ca alegerea primarilor să se facă în două tururi, dar dacă nu va obține majoritatea voturilor în Parla­ment pentru acest proiect, atunci va cădea guvernul și se poate intra în scenariul alegerilor parlamentare anticipate, care îi convine, de asemenea. De la începutul guvernării sale, a fost limpede că țintele prioritare ale PNL sunt alegerea primarilor în două tururi și declanșarea alegerilor parlamentare antici­pate. Să le atingă pe amândouă dintr-un foc – e ceva mai greu, căci cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul, eu cred că poate atinge doar o sin­gură țintă sau, și mai rău, le poate rata pe amân­două. Situația din Parlament este atât de volatilă, încât toate cele trei variante sunt posibile. Totul se joacă la câteva voturi diferență, pentru că nici o majoritate obținută la un moment dat nu este sta­bilă, voturile pot fi traficate cu ușurință. În virtutea acestui joc a obținut și PNL demiterea guvernului Dăncilă, negociind vot cu vot. S-ar putea, totuși, ca legea pentru primari în două tururi să fie adoptată în Parlament și să fie respinsă la Curtea Consti­tuțională, pe motiv că există un proiect de lege similar în Legislativ, de vreo doi ani de zile. E un motiv cam subțire, pentru că așa înseamnă să stăm după proiecte uitate în sertare și să nu mai adoptăm nici o lege. Un alt argument pentru respingerea la CCR, care e valabil, este că se modifică legea elec­torală cu mai puțin de șase luni înainte de scrutin. Și aici trebuie să spunem că nimeni nu înțelege de ce PNL nu a schimbat legea alegerilor locale ime­diat după ce s-a instalat în Palatul Victoria. Dacă o făcea de atunci, ar fi putut să obțină mai ușor votul majoritar în Parlament și nu ar fi avut emoții pri­vind o mo­țiune de cenzură. PNL spune, totuși, că e interesat ca legea să treacă. Să nu se fi gândit la im­pedi­mentele constituționale? Pe de altă parte, cert este că PSD nu agrează sub nici o formă ale­ge­rea primarilor în două tururi de scrutin, căci în acest fel ar putea pierde multe din primăriile de­ținute azi. Întrebarea este dacă PSD se va lupta în Parlament pentru oprirea legii sau va lăsa blocarea ei pe seama CCR.

„PSD vrea scandal, nu anticipate”

– Totuși, PSD a depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Arată astfel, că își asumă riscul alegerilor anticipate, sau este doar un joc de putere?

– PSD a anunțat că, alături de UDMR, a cons­tituit o nouă majoritate, și că îi mai lipsesc câteva voturi pentru a face numărul necesar, de 233, ca moțiunea de cenzură să fie adoptată, iar guvernul Orban să cadă. Dacă moțiunea va trece, ne vom trezi cu o altă situație neplăcută. Noua majoritate poate avea pretenția să formeze un nou guvern. Așa s-a întâmplat când PNL a demis prin moțiune guvernul condus de Viorica Dăncilă și a venit cu un nou premier, Ludovic Orban. Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, a spus că se gândește să propună ca prim-ministru un independent, pe Sorin Grindeanu. După cum știm, Grindeanu a condus unul dintre guvernele lui Liviu Dragnea, dar a fost demis cu scandal și apoi cumpărat cu o funcție la stat plătită gras. Formal, Grindeanu nu mai este în PSD, dar nu crede nimeni în indepen­dența lui. Vă dați seama în ce stare se află PSD, dacă apelează la Grindeanu, ca la o figură proaspătă și salvatoare. În mod normal, preșe­din­telui Klaus Iohannis îi va fi greu să refuze propu­nerea PSD. Dacă o va face, va stârni proteste și con­testații. Ar putea totuși să-l numească tot pe Ludovic Orban, pen­tru a alcătui un nou cabinet, tocmai pentru că ur­mărește alegerile anticipate. Dacă acest nou gu­vern nu va strânge voturile nece­sare, va fi respins în Parlament. Și dacă lucrul ăsta se întâmplă de trei ori, vor fi declanșate alegeri parlamentare anticipa­te. PSD ar putea însă să trântească două din trei propuneri de guvern, pentru a o adopta pe a treia, nu­mai ca să țină în șah PNL și pe președintele Iohannis, timp de câteva luni. În acest interval, vom funcționa cu guvern interimar, la cota de avarie, PNL își va eroda încrederea și ar putea pierde alegerile la termen, iar țara va fi în criză politică prelungită, ceea ce va atrage alte consecințe dintre cele mai grave. Cred că PSD vizează, de fapt, acest sce­nariu. Nu va merge până la declanșarea alege­rilor anticipate, pentru că ni­meni nu vrea să-și scur­teze mandatul de parla­mentar cu șase luni și even­tual să-și piardă, din acest motiv, și pensia specială. Unde mai pui că mulți dintre actualii parlamentari știu că nu vor mai prinde încă un mandat? Mă aștept, deci, ca legea alegerii primarilor în două tururi să fie respinsă, fie de Parlament, fie de CCR, iar alegerile parla­mentare să fie la termen. Însă lupta pentru aceste obiective ale PNL ne va băga într-o perioadă de instabilitate politică, de scan­daluri în lanț, de trădări și acuzații, de proceduri parlamentare în forță și de un întreg circ. Cui îi va mai arde de guvernare în aceste condiții?

„Pensiile speciale sunt la mâna unui beneficiar al lor, Valer Dorneanu, președintele CCR”

– Un alt motiv de vrajbă sunt pensiile parla­mentarilor, PNL încercând să elimine în parte pen­­siile speciale. A fost acesta un motiv supli­men­tar pentru PSD ca să depună moțiunea de cenzură?

– Aici există și o problemă reală, pentru că sunt pensii speciale neverosimil de mari, care nu co­respund situației economice a României și nu se justifică nici pe departe în contextul social de la noi. Cum se explică o pensie de 77.000 de lei, așa cum are un fost comandant de penitenciar din timpul co­munismului? Mai mult, cum plătim astfel de pensii, dintr-un sistem de pensii aflat aproape de colaps? Din împrumuturi – luate la dobânzi foarte mari, pentru că nu avem credibilitate pe piață.

Pe de altă parte, în această poveste există și o doză de demagogie. Legea referitoare la „pensiile nesim­țite” – cum li s-a zis – a fost votată în una­ni­mitate în Parlament. PSD a vrut să arate că nici el nu susține pensiile speciale, deși le-a dat pe cele mai multe. De altfel, USR, care la rându-i și-a dat votul în acest sens, a acuzat PNL și PSD de ipo­cri­zie și blat. USR susține că principalele partide par­la­mentare au votat legea pensiilor speciale „la de­rută”, știind că textul legii are elemente de ne­cons­tituționalitate și că va fi respins de CCR.

– Ce motive de neconstituționalitate ar putea fi invocate?

– Unul dintre ele se referă la pensiile ma­gistraților. Există o hotărâre a CCR care spune că pen­siile magistraților sunt o parte a garanției inde­pendenței Justiției. Sigur, te întrebi: dar o garanție pentru competență și onestitate există? Dacă îi dai o leafă bună și o pensie la fel, ca să fie independent, prin ce te asigură un magistrat că nu ia șpagă de la nimeni și că știe suficientă carte pentru a face dreptate? Pentru că vedem, în ultima vreme, tot felul de hotărâri judecătorești în favoarea infrac­torilor – atât a celor care comit acte penale cu vio­lență, ca și a celor acuzați de fapte de corupție –, care te lasă efectiv înmărmurit. În altă ordine de idei, CCR a rescris Constituția după interesele sale de moment. Și e cazul să ne întrebăm dacă nu sunt elemente de neconstituționalitate, chiar în activi­tatea CCR. Pentru că Valer Dorneanu, președintele CCR, și Marian Enache, judecător al CCR, au fost mem­bri marcanți ai PSD, ceea ce trezește suspi­ciuni în privința imparțialității lor. În plus, Dor­neanu este el însuși beneficiar de pensie specială.

„Creditul de care se bucură guvernul nu este veșnic”

– Cel mai recent sondaj de opinie făcut de IMAS arată o cotă de încredere spectaculoasă pentru PNL, de 47%, pe fondul unui început de guvernare presărat totuși cu destule impasuri. La mare distanță se plasează PSD, cu 20%, și USR, cu 12%. Restul sunt sub pragul electoral. Cum se explică această susținere masivă a PNL din partea electoratului și prăbușirea restului de competitori politici?

– Se explică, pe de o parte, prin prestația execra­bilă a PSD la guvernare, din ultimii ani, iar pe de altă parte, printr-un vot de încredere pe care elec­toratul îl dă, în primele luni, oricărui nou venit la guvernare. PNL beneficiază de un credit firesc din partea românilor. Însă, să nu-și închipuie că acesta e veșnic, ci să facă eforturi pentru a și-l menține. Acest sondaj este o fotografie a momentului. Mâine am putea surprinde alt „instantaneu”. Depinde de cum va guverna PNL. PSD încă e la un nivel neme­ritat de încredere. USR a scăzut în sondaje pentru că a dezamăgit, și încă mai repede decât ne—am fi așteptat. Intrat în Legislativ pe fondul mișcărilor de stradă „#rezist”, s-a dovedit, până la urmă, ca restul partidelor. Faptul că toate celelalte partide, în afară de PSD și USR, au căzut sub pragul electoral, aș zice că e de bun simț. Pentru că, prin jocurile pe care le-au făcut în acești ani, n-au prea dovedit că me­rită să fie în Parlament. UDMR e femeia bună la toate relele, Pro Ro­mânia lui Ponta e trădător din naștere și trădează în toate di­rec­țiile, iar PMP nu mai produce nimic și nu mai convinge pe nimeni. Însă, repet, situația se poa­te schimba. Și nu depinde doar de aces­te partide să revină în cărți, cum se zi­ce, ci și de prestația partidelor mai mari.