
Consilier municipal/ Activist de mediu
La început de an 2020, bucureștenii au primit două vești proaste. Autoritățile ascund și măsluiesc cifrele ce indică poluarea, care se dovedește mult mai amplă decât ne imaginam. Și tocmai acum, când avem nevoie mai multă de aer curat, în Băneasa și în alte păduri din jurul orașului se fac tăieri masive. Inginer silvic, fost inspector forestier, acum consilier municipal și unul dintre cei mai dinamici activiști de mediu ai momentului, Octavian Berceanu este omul care ne poate lămuri ce se întâmplă cu adevărat.
„Lăsată-n pace, pădurea trăiește mai mult ca noi”
– Sunt legale aceste tăieri, d-le Berceanu? De ce se taie în ritm susținut, în toate pădurile din jurul Bucureștiului?
– Dincolo de faptul că aceste așa-numite operațiuni de rărire și de igienizare sunt executate prost, ele au acoperire legală. Sunt făcute pe baza unui Amenajament silvic, care-i un fel de Biblie a lucrătorului forestier. Acolo se scrie tot ce are de făcut. Însă acel Amenajament nu s-a mai modificat de prin anii 60-70, iar între timp, pădurile de la marginea orașelor au trecut prin mari schimbări. Acum, în 2020, pădurile astea au o mare valoare, cu totul alta, decât să tai și să vinzi din ele lemn de foc. Băneasa, Andronache, Râioasa, Cernica și celelalte păduri din jur au un puternic rol ecologic, dau aer orașelor, și au în plus un rol recreativ. Pe Ocoalele Silvice se pune presiune să-și plătească singure cheltuielile de funcționare, din materialul lemnos vândut, strategie prost gândită. O altă filozofie cu totul greșită, prin care, de multe ori, silvicultorii își justifică tăierile aiurea, este aceasta: „Dacă nu tai, nu intervii în pădure, pădurea moare”. Fals! Lăsată-n pace, pădurea trăiește mai mult ca noi și mai mult ca toate viețuitoarele din ea, se gestionează singură. De aceea, cele mai importante păduri de la noi și din lume sunt cele virgine, în care omul nu a intervenit. Lemnul căzut se lasă acolo, el putrezește și hrănește insecte care hrănesc, la rândul lor păsările, care au un rol important în bunăstarea unei păduri. Copacii mari transmit prin sol nutrienți pentru puiet, dacă îi tai, dai pădurea peste cap. Romsilva nu a avut și nu are specialiști care să înțeleagă procesele din pădure, zoologi, biologi, ecologi. Pădurea nu-i un lan de porumb, cu o ciclicitate de 100 de ani, ce doar trebuie să producă lemn. Și așa, pădurile trăiesc într-o presiune uriașă, dată de poluarea accentuată, de schimbările climatice, dacă mai intervenim și noi, fără să știm ce facem, o dezechilibrăm total și, încet, încet, se usucă. Nu acum, pe loc, dar în 20 de ani se usucă.
„Garda Forestieră și Garda de Mediu nu intervin, iar la marile instituții, dosarele lor sunt puse deoparte”
– La ce presiuni este supusă în acest moment Pădurea Băneasa?
– În primul rând, la presiunea Ocolului Silvic, ce vrea să facă bani din masa lemnoasă. În al doilea rând, la presiunea imobiliară, existentă din 1990. De atunci, în pădure se defrișează ca să își facă reședințe oameni foarte puternici financiar, cu adânci influențe politice. Chiar și astăzi, dacă unul din ei vrea casă în Pădurea Băneasa, o va face. Garda Forestieră, și Garda de Mediu nu intervin niciodată, iar la marile instituții, dosarele lor sunt puse deoparte, nu-i deranjează nimeni. În plus, deși există o decizie judecătorească definitivă, care interzice asta, pădurea este folosită ca drum de acces la cartierul Greenfield, mii de mașini circulă prin ea. Mai apare și presiunea ecologică. Cum nu există un sistem de canalizare, cei ce au proprietăți limitrofe cu pădurea duc pompele și varsă în pădure direct ceea ce în mod normal ar trebui vidanjat și dus la stație de epurare. Dacă arunci mereu detergenți, mizerii, materiale de construcții, într-un pâlc de pădure, arborii se vor usca, zona forestieră va rămâne doar pe hârtie și ne vom trezi peste noapte cu o nouă stradă și cu un nou pâlc de case, lucru care s-a tot întâmplat. Și acum, și în urmă cu 15-20 de ani, când eram administrator al Pădurii Băneasa, deci știu prea bine ce vorbesc, lucrurile stau la fel. Garda de Mediu nu vine, iar poliția apare mereu prea târziu pentru a-i prinde pe cei ce deversează.
„Cât am fost inspector forestier, am avut contact direct, de la pădurar la secretar de stat, și am văzut cum reprezentanți ai statului fac parte dintr-o rețea de crimă organizată”
– Cât de adâncă este această rețea infracțională?
– Cât am fost inspector forestier, făceam o muncă de Sisif, pentru că se fura încontinuu, din toate părțile. În timp, am avut contact direct, de la pădurar la secretar de stat, și am văzut cum reprezentanți ai statului fac parte dintr-o rețea de crimă organizată. Și nici nu se ascund, pentru ei e un motiv de fală. Corupția este atât de puternică, veniturile ilicite atât de mari (se taie dublu față de ce apare în acte), încât ea decide cine și cum conduce anumite instituții cheie. Vorbind de pădurea Băneasa, ea nu se află în vârf de munte, să vezi ce s-a tăiat doar din avion, ci e la doi pași de acele instituții ce ar trebui să cerceteze cum au dispărut hectare întregi de pădure, cine și-a făcut case acolo. Nimeni nu vrea să își asume ținte de îndeplinit la nivel de mediu, pentru că decidenții politici în aceste cazuri sunt zero. Nu sunt puși pe treabă, ci sunt puși pe jaf, în ceea ce privește natura. Între 2017 și 2018, am fost consilier al președintelui Comisiei de Mediu a Senatului. La fiecare ședință veneau senatori cu propuneri insistente, ce aduceau grave prejudicii mediului! În plus, mulți dintre ei erau analfabeți funcționali, nu puteau citi până la capăt o lege pe care trebuiau să o voteze. Și atunci, degeaba suni tu la 112, când vezi un camion cu lemne tăiate ilegal. Fără legislație, vine polițistul, vede că nu are acte în regulă și-i dă drumul, iar tu îți mai iei și amendă. De aia sunt uciși pădurari, pentru că legislația și managementul forestier sunt dezastruos întocmite. Și nu există dorință politică să se schimbe ceva în bine.
„Președintele Iohannis are toate pârghiile la îndemână”
– Există o lege a siguranței naționale, ce se poate activa până nu este prea târziu? Cine ar putea apăsa butonul salvator?
– Iohannis! Președintele are toate pârghiile la îndemână, de a activa legea siguranței naționale din 2015. Poate motiva în ședința CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării), că de pădurile din jurul Bucureștiului depinde sănătatea a 2 milioane de oameni și ele trebuie protejate. Din acel moment, s-au încheiat tăierile. La fel și cu tăierile ilegale din toată țara, ar fi monitorizate și prin satelit, și prin sistemul SUMAL, de urmărire a masei lemnoase, și gata cu furturile. E simplu de urmărit. Pădurile fac parte din obiectivele de siguranță națională. Însă nici Președinția, nici celelalte instituții, precum SRI, DNA, DIICOT, nu s-au activat până acum pentru a face lumină și a salva pădurile.
„Centura verde a Bucureștiului se poate reface doar prin voință politică”
– În ianuarie 2020, Ministrul Mediului a reacționat la presiunea opiniei publice, s-a dus în pădurea Băneasa și a făcut declarații ce par salvatoare. S-a schimbat ceva de atunci?
– Nefiind de specialitate, domnul ministru a fost „împachetat” de consilierii săi, aflați de mulți ani în funcție. Tăierile se vor opri oricum la sfârșit de aprilie, așa spune „Amenajamentul”. Am văzut intenții bune la ministru, așteptăm deciziile. Prin ordin de ministru, Băneasa poate deveni pădure de protecție, și toate tăierile se opresc, pădurea își continuă ritmul natural și redevine un plămân verde al Capitalei. Ăsta-i rostul ei. Pădure-parc înseamnă altceva, o variantă necâștigătoare.
– Se vede vreo șansă pentru a avea o centură verde în jurul Bucureștiului în viitorul apropiat?
– Doar dacă există voință politică. Dacă opinia publică va pune în continuare presiune. Dacă Ministerul Mediului schimbă „Amenajamentul silvic” și schimbă încadrarea pădurilor în păduri protejate. Dacă proprietarii de zone de pădure sunt despăgubiți, astfel încât și acele zone să devină protejate. Primarii localităților din jurul Capitalei nu vor să pună la dispoziție terenuri pentru această centură verde. CSAT poate decide că este vorba de o chestiune strategică, de siguranță națională și să-i oblige să pună la dispoziție acele terenuri. Se pot face multe, se pot debloca vechi și nocive mecanisme, doar voință să fie.