Dacă a crezut cineva că numirea „în clar” a lui Viktor Orban ca agitator al apelor în România în faimoasa deja ieșire publică a președintelui Klaus Iohannis a fost o exagerare, ea a fost spulberată rapid de însuși premierul Ungariei. Nici nu s-a uscat bine cerneala tipografică de pe coloanele presei, că Viktor Orban a și apărut la rampă cu o provocare fără precedent în ultimii ani. Cu prilejul examenelor la Istorie ale elevilor maghiari din Ardeal, Viktor Orban și-a însoțit urările de succes transmise pe Internet, cu o imagine a globului pământesc în care teritoriile Ungariei Mari apar îngroșate, înghițind teritorii care sunt, azi, ale unor țări membre ale Uniunii Europene și ale NATO. „Absolvenții fac istorie. Haide!”, îşi încheie mesajul Viktor Orban, un joc de cuvinte care poate fi citit și ca un îndemn pentru noua generație ca să ia înapoi teritoriile pierdute după Tratatul de Pace de la Trianon.
Nu doar România s-a simțit vizată de „înțepătura” lui Viktor Orban. Președintele Croației a răspuns imediat, spunând că arhivele bibliotecilor din țara sa sunt pline de tot felul de hărți în care Croația e mai mare decât azi. „Să privim spre viitor”, i-a îndrumat Zoran Milanovic pe studenții croați, ca replică la „privitul spre trecut” al lui Orban. Ultima ieșire a premierului maghiar vine în contextul în care Fundația Freedom House remarcă „declinul precipitat” al Ungariei, de la statutul de democrație consolidată din 2005 la situația de azi, în care „nu mai este o democrație”, ci „un regim hibrid, într-o zonă gri, între democrații și autocrații complete”.
Provocator, sfidător și sigur pe el, nederanjat din interiorul Ungariei, Viktor Orban nu se va opri la fotografia cu harta îngroșată. O știe Europa întreagă, iar asta poate fi o cheie de lectură a intervenției lui Klaus Iohannis, sincronizată cu unda verde a unor importanți actori politici internaționali. E greu de crezut că o replică a președintelui României azi, una a președintelui Croației, data viitoare, îl vor îndemna la reflecție pe Viktor Orban. România e un stat prea mare în zona asta de Europă, pentru a continua la nesfârșit politica lui „las de la mine”. Iar dacă vom ignora din nou semnalele acestea, atunci ne vom trezi că trece COVID-ul și că noi sărim dintr-o criză sanitară în alta, cu mult mai rea.
