Vacanța în ograda mare

– „Rămânem acasă, în loc să ne facem bagajele!” – astfel sună deviza acestei veri, pentru mulți dintre noi. Cine are idei și știe să se orga­nizeze se poate odihni și acasă, la fel de bine ca pe alte meleaguri –

Am intrat, în sfârșit, în concediu, lăsând în urmă stresul cotidian. Prima zi de vacanță o așteptăm de fiecare dată ne­răbdători, cu săptămâni sau chiar cu luni înainte. Însă pandemia Covid-19 a adus mari schim­bări și în privința concediului: la început, călătoriile în străinătate au fost blocate. Ulterior, granițele s-au deschis treptat și regulile au devenit mai lejere. Din păcate, din pricina valului de infectări din ultimul timp, tot mai multe state impun restricții la intrarea românilor pe teritoriul lor. Dar, indiferent de politicile turistice, trebuie să recunoaștem că ne-a cam trecut cheful de a călători. Un sondaj recent arată că 50% dintre europeni preferă să stea în vara aceasta acasă. Nici nu e de mirare, căci ce plăcere ar fi să mergi la restau­rant purtând mască, ori să participi la un tur de oraș cu spray-ul dezinfectant în bu­zunar și având grijă să res­pecți distanțarea fizică? Și atunci, ce-i de făcut?

Ar fi mai bine să ne amânăm concediul?

„Cu sau fără Corona, perioada de repaus re­pre­zintă o necesitate absolută”, spun specialiștii de la „Centrul de sănătate publică” al Facultății de medicină din capitala Austriei. Afirmația lor se ba­zează pe un fapt consemnat de statistici: numă­rul persoanelor trimise în concediu medical pen­tru tulburări provocate de oboseală și de stres crește an de an. În societatea contemporană, cu ritmul ei trepidant, oamenii reușesc din ce în ce mai greu să se recupereze, după ce au avut de su­portat perioade de efort prelungit. Iar în prezent, contextul pande­miei împinge stresul la un nivel și mai ridicat: mulți se confruntă cu o anxietate exis­tențială, se tem pen­tru sănătatea lor și își fac griji în legătură cu locul de muncă. Și limitarea liber­tăților personale consti­tuie o solicitare psihică, cu care n-am mai avut de-a face până acum.

Cu atât mai importantă devine, în condițiile date, decuplarea temporară de la rutina cotidia­nă, deoarece weekend-ul nu permite decât o redu­cere parțială a gradului de oboseală, astfel încât senzația de epuizare se agravează treptat. Acumu­larea con­stantă a oboselii duce la un stres cronic, care gene­rează tulburări de somn, irascibilitate și extenuare, tinitus sau afecțiuni cardiace. „Conce­diul este esen­țial pentru sănătatea noastră. E un fapt dove­dit: cei ce își iau rar concediu sau nu se odihnesc suficient au un risc crescut de moarte prematură”, avertizează psihologii.

Odihna va fi mai puțin eficientă dacă rămânem acasă?

Într-adevăr, călătoriile creează condiții mai fa­vo­rabile pentru deconectare. Când ne aflăm în­tr-un alt mediu decât cel familiar, suntem mai puțin ten­tați să continuăm cu deprinderile noastre zil­nice și să ne preocupăm de aceleași îndatoriri cotidiene. Ne este mai ușor să ne gândim la alte lucruri, să ne distanțăm de proiectele profesionale, iar corpul se transpune mai repede în starea specială de va­can­ță. Acasă, acest fenomen nu se în­tâmplă de la sine, trebuie să ni-l pro­pu­nem în mod deliberat. De aceea, specia­liștii ne îndeamnă la o mică schim­bare de decor: „Este de ajuns să ne găsim într-o ambian­ță puțin diferită, de pildă într-un sat situat la distanță de câțiva kilometri sau în propria noastră grădină de zarzavat. Acolo vom fi înconjurați de priveliști și în­tâmplări, fie ele cât de mă­runte, pe care nu le asociem cu viața noas­tră de fiecare zi.”

Există reguli pentru perioada de repaus?

Bineînțeles că specialiștii nu ne pot oferi o rețetă general valabilă. Totuși, mulți percep ca deosebit de relaxant contrastul față de ritmul lor de viață obișnuit. Iată de ce, dacă rămâneți acasă, ar tre­bui să vă organizați tim­pul liber în așa fel încât să se deosebească pe cât po­sibil de agenda dvs. zil­nică din restul anului, căci aceasta vă va înlesni de­co­nec­ta­rea. Celor ce au parte mai degrabă de mo­no­to­nie, atât la serviciu, cât și în timpul liber, va­canța ar trebui să le aducă mai mul­tă distracție, în schimb cei pe care pro­fesia îi obli­gă să relațio­neze în per­ma­nență cu oa­menii își vor dori un conce­diu li­niș­tit.

Faceți ce vă place, nu ce trebuie

Și personalitatea joacă un rol important: un om mai puțin spontan, care pre­feră să-și planifice pas cu pas activitățile din următoarele zile, va simți nevoia să-și în­tocmească și pentru concediu un program amănunțit. Unuia stă­pâ­nit de neastâm­părul explo­ratorului i se va părea plicti­cos să se le­gene în ha­mac. În general, atunci când vă gân­diți la va­canță, ar trebui să vă puneți de acord op­țiu­nile cu nevoile dvs. reale. Încercați să vă dați seama ce anume vă reface rezervele de energie – muntele, dealul, câm­pia, întinderile lacustre – și, după ce ați găsit răspunsul, planificați-vă conce­diul în funcție de el. Este foarte important să nu vă pierdeți din ve­dere propriile așteptări, mai ales atunci când aveți alături un partener sau o familie. Fiți complezenți în comportament, dar nu și în opțiune. „Dacă suntem în concediu, aceasta nu înseamnă că tre­buie să ne facem tot timpul un program comun. Până la urmă, nimeni nu va fi mulțumit”, subli­niază psihologii. Soluția: pe rând, fiecare va avea dreptul să planifice acțiunile unei zile.

Nu trândăviți, votați cu natura

Indiferent de personalitate, trândăvia nu este deloc odihnitoare. Sondajele ne arată, de exemplu, că nici ceasurile petrecute în fața televizorului, dar nici consumul exagerat de alcool nu se dove­desc a fi eficiente ca strategii antistres. În schimb, natura produce un puternic efect de destin­dere. S-a constatat că, după o ieșire de numai 20 de minute la aer curat și ver­deață, scade nivelul cortizolului, cunos­cutul hormon al stresului, și crește buna dispo­ziție, așadar dispare înclinația spre stări de­presive. Studiile au scos în evidență și fap­tul că oamenii de­pășesc mai ușor oboseala atunci când îndrăz­nesc să-și forțeze limitele, sau când încearcă lucruri noi – cum ar fi o excur­sie ceva mai solicitantă. Chiar dacă la început e necesar un oarecare efort, va apă­rea curând și sen­timentul de satis­fac­ție, care contribuie substanțial la re­la­xare. Important este ca aceste acti­vi­tăți să nu fie resimțite ca niște obli­gații, ci să ne facă plăcere.

De asemenea, concediul înseamnă o întreru­pere a deprinderilor zilnice. Căci în viața de fie­care zi, atât profesia, cât și conviețuirea în familie, cu tot ce presupune ea, treburile gospodărești sau creșterea copiilor, ne impun să răspundem perma­nent unor cerințe care ne determină să ne mișcăm într-un tempo ce nu ne aparține, ci ne este impri­mat din exterior. Vacanța ne oferă șansa de a îngă­dui corpului nostru un moment de repaus, în ritmul firesc veghe-somn. Soluția: să optăm pen­tru o schimbare a pro­gramului zilnic, adoptând o nouă rutină cotidiană. Acesta este un lucru foarte dificil în situația actuală, întrucât cei care lucrează în sistemul de home office au oricum un ritm deja modificat. Ar fi o idee bună să ne începem ziua cu un mic dejun special, după care să facem un tur de casă sau de cartier atenți nu la mers, ci la amănuntele am­bientale: case, grădini, arborii de pe stradă, vitrine etc. Sau să facem excursii de o zi în apropierea localității. Principalul este să ne delimităm hotă­rât de practica zilnică.

Ce capcane ale stresului ne pândesc acasă?

Chiar dacă ne vine greu, ar trebui ca în con­cediu să renunțăm com­plet la in­strumentele de co­municare. Dintr-un stu­diu realizat la Univer­sitatea din Müns­ter a reieșit că persoanele care scriu e-mail-uri, ur­măresc agențiile de știri și vorbesc la telefon nu reușesc să se deconec­teze. Observația este va­labilă atât pentru con­tactele profesionale, cât și pentru cele perso­nale. Nu go­liți cutia poș­tală în timpul concediului sau scoa­teți plicurile și puneți-le deoparte, fără să le des­chideți. Nimic nu ne catapul­tează mai rapid îna­poi, în stresul cel de toate zilele, decât o factură neachitată. Sigur, ori­când este posibil să primim un mesaj impor­tant, dar totul poate aștepta cel puțin o săptămână.

De cât concediu avem nevoie, pentru a depăși stresul?

Legea stabilește ca drepturi de concediu 21-30 de zile. În practică, aproape jumătate dintre angajați au peste 25 de ani vechime în muncă și, drept ur­mare, beneficiază de durata maximă. Ideal este ca acele 30 de zile să fie fragmentate și distribuite strategic pe parcursul întregului an, totodată adău­gându-li-se și câteva intervale mai scurte de repaus, cum sunt weekend-urile prelun­gite. Fiindcă odihna funcționează la fel ca som­nul: nu poți dormi neîn­trerupt 24 de ore, iar după aceea deloc, mai multe zile la rând. Fiind con­tinuu asediați de oboseală și stres, avem nevoie să ne rela­xăm zilnic. Compu­neți-vă un ritual de rela­xare, din care n-ar trebui să lipsească reuniu­nile vesele cu prietenii, jumătate de oră de exer­cițiu fizic și cel puțin tot atât spațiu pentru lectură. Aplicând consecvent această sche­mă în contextul vieții de zi cu zi, nu veți mai acumula o extenuare de asemenea proporții, încât să n-o mai puteți elimina nici cu două săptămâni de concediu.

Însă ceea ce trebuie neapărat să păstrăm este atmosfera de vacanță, haloul ei afectiv. Anumite arome, gusturi sau melodii ne recheamă din me­morie succesiuni de imagini și sentimentele asocia­te cu ele. Parfumul cremei de protecție solară ne face să retrăim zilele de un calm desă­vârșit petre­cute cândva la malul mării. Așadar, de ce să nu cumpărăm mozzarela proaspătă de la un magazin de delicatese și să nu facem un grătar în curte, la sfârșit de săptămână? Concediul poate fi atât de aproape…

Câteva sfaturi pentru o recreere perfectă

* Regula de bază – Nu permiteți deficitului dvs. de odihnă să crească prea mult, până la limita de la care va deveni greu de compensat. Deprin­deți-vă să faceți regulat pauze în cursul zilei.

* Alimente care sporesc rezistența la stres – peștele, cerealele integrale și caisele sunt surse excelente de niacină (vitamina B3), un tonic al sistemului nervos. Mâncând un pumn de se­mințe de floarea-soarelui sau o banană, vă asigu­rați o cantitate apreciabilă de magneziu, mineral care vă ajută să suportați mai ușor stresul. O cură de două până la patru săptămâni cu un supliment ce reunește în formula sa magneziul și vitamina B12 vă poate reda energia pierdută (ex. Mag­neziu B Complex – Eurovita; Magne­ziu + B1 + B6 + B12 + acid folic – Doppelherz; Magneziu organic cu B complex – Herbagetica).

* Fortificarea mentală – Stresul și supraso­licitarea nu pot fi evitate în­tot­deauna, însă pot fi gestio­nate mai bine cu ajutorul anu­mitor strategii, cum ar fi medi­tația, întâlnirile cu prietenii sau prac­ticarea unui sport. Și extractele din plante adapto­gene, ca Rhodiola rosea, pot crește rezistența orga­nismului la factorii declanșatori ai stresului (ex. Super Rhodiola – Solaray; Rhodiola Extract – CosmoPharm; Rhodiola – Zenyth).

* Contactul cu natura – Recuperați-l, dacă l-ați pierdut. Merită. Nenumărate studii atestă că o simplă plimbare prin pădure ne consolidează siste­mul imunitar, reduce secreția de cortizol și ac­tivea­ză sistemul nervos parasimpatic, responsabil pentru starea de relaxare și calm. Îndată ce pă­trundem în desișul pădurii și o explorăm cu toate simțurile, începem să ne detensionăm, caruselul gândurilor pierde viteză și percepția corporală se îmbună­tățește. Japonezii au descoperit de mult aceste influ­ențe benefice și le-au cuprins în con­ceptul Shinrin-yoku – „arta băilor de pădure”. Este vorba de o veche metodă terapeutică, bazată pe convin­gerea că omul nu se poate echilibra și însă­nătoși decât restabilind legătura lui intimă cu natura, din care s-a desprins în mod artifi­cial. Practicanții Shin­rin-yoku reușesc să păstreze sentimentul aparte­nenței lor la mediul natural, chiar dacă își duc viața într-un centru urban suprapopulat.

* Fiți activi – Cunoscutul diabetolog român, prof. dr. Constantin Ionescu-Târ­goviște, își povă­țuiește pacienții astfel: „Miș­carea e aurul, alimen­tația e argintul și medicamentul e bronzul.” Aceas­tă for­mulare percutantă, cu concizie de aforism, operează o ierarhizare sui-generis a instru­mentelor de care dispun medicul și sufe­rindul, în confrun­tarea lor cu boala și, toto­dată, sintetizează un ade­văr esențial: acela că exercițiul fizic este indispen­sabil sănă­tății oricărui om.

El produce o multitudine de efecte po­zitive și, fiindcă în articolul de față ne con­centrăm asupra stresului și epuizării fizice și nervoase, ne vom referi pentru început la această categorie de probleme. Studiile arată că spor­tul îmbunătățește calitatea somnu­lui, reglează producția de hor­moni ai stresului, creează, deja după primele 5 minute de antrenament, o stare de bine (printr-o secreție mai abundentă de serotonină) și previne depresia. Contri­buie la menținerea aptitu­dinilor cognitive și împie­dică declanșarea demenței senile, stimulând for­marea de celule noi în hipocamp, acea zonă a cre­ie­rului care este responsabilă pentru învățare și memorie. Reduce rezistența la insulină și implicit riscul de diabet, mărește capacitatea pulmonară, normalizează valorile lipidelor din sânge, scade tensiunea arterială, previne afecțiunile cardio­vasculare și asigură buna funcționare a sistemului imunitar. Întărește mușchii și le redă flexibilitatea, combate osteoporoza, stopând procesul de demi­neralizare și, determinând o creștere a densității osoase, consolidează tendoanele și ligamentele, ca și coloana vertebrală, modificând postura și eliminând durerile de spate. Specialiștii de la Fa­cultatea de edu­cație fizică și sport din Köln afir­mă că toate acestea se pot realiza cu un antre­nament cu durata de 20 de minute, efectuat zilnic, la intensitate moderată.

* Dormiți cât vă trebuie – Cei mai mulți dintre oameni au nevoie de șapte până la opt ore de somn pentru a se deș­tepta a doua zi odihniți și cu mintea limpede. Din păcate, nu toată lumea poate beneficia de un repaus nocturn de calitate ireproșabilă: exis­tă persoane care adorm foarte greu, ori se tre­zesc de mai multe ori în cursul nopții. Când această situație neplăcută se prelungește, se poate apela și la un somnifer prescris de medic, dar numai pe termen scurt, deoarece asemenea substanțe creează dependență. Uneori, tulburările de somn dispar în urma corectării unor deprinderi dăunătoare, cum sunt abuzul de alcool și nicotină, culcarea la ore neregulate și în general târzii, expunerea la lumina albastră emisă de ecra­ne (televizor, calculator) până foarte aproape de momentul când vă băgați în pat, prostul obicei de a ațipi în fotoliu, în fața televizorului. Dacă totuși retușurile aduse stilului de viață nu dau rezultate, nu recurgeți din start la somnifere, ci încercați mai întâi unul dintre numeroasele preparate cu ex­tracte din plante și melatonină comercializate în far­macii (Persedon noapte – Sandoz; Bien Dor­mir Forte – Fiterman Pharma; Sleep Optimizer – Jarrow Formulas). O altă variantă posibilă ar fi antihistaminicele sedative, care tratează alergiile și în același timp induc somnolență.

Ce ne relaxează cu adevărat

Soarele și natura – 75%

Timpul petrecut cu familia – 66%

Plecarea din localitate – 62%

Timpul rezervat pentru propria persoană – 60%

Absența suprasolicitării de la locul de muncă – 57%

Exercițiul fizic și sportul – 46%

Renunțarea la telefonul mobil și internet – 27%