– Guvernul Dăncilă a căzut, guvernul Orban a fost votat, iar bătălia electorală pentru fotoliul prezidențial de la Cotroceni continuă. În tot acest timp, când la București ițele puterii se fac și de desfac, România reală, cea pe care o batem lună de lună la pas ca să-i spunem poveștile în paginile revistei noastre, continuă să o țină, drept înainte, pe drumul ei. Veștile bune despre România se înmulțesc! –
Promenada „Regina Maria” în fața Turnului Eiffel
La Paris, pe o porțiune a cheiului Senei, în fața Turnului Eiffel, a fost inaugurată „Promenada Regina Maria a României”. Este pentru prima oară în ultimele decenii, când un spațiu public din centrul capitalei franceze primește numele unei personalități din țara noastră!
Ceremonia de inaugurare a avut loc în prezența Familiei Regale a României, a unor înalți oficiali francezi, ambasadori, jurnaliști și numeroși membri ai comunității românești. „Sunt foarte fericit că a fost inaugurată promenada care poartă numele Reginei Maria. Este amplasată într-unul dintre cele mai frumoase locuri din Paris, chiar între Tour Eiffel și Sena, un loc pe unde trec mulți parizieni, dar și mulți turiști și, implicit, mulți români. În 1919, când a venit la Paris în vizita ei legendară, la Conferința de Pace, Regina Maria a fost întâmpinată de scriitoarea Colette, cu fraza următoare: «Majestate, Parisul vă va iubi!». Începând de azi, Orașul Lumină îi aduce un omagiu prin această promenadă, amplasată într-un loc plin de simboluri”, a declarat ambasadorul Românei în Franța, Luca Niculescu.
CNN Travel: Apusenii, pe lista celor mai frumoase locuri din Europa
Frumusețile naturale ale României revin în atenția publicului occidental, după ce, la început de octombrie, Munții Apuseni au fost incluși de site-ul american de călătorii CNN Travel pe lista celor mai frumoase locuri din Europa, alături de Valea Loarei, din Franța, sau Insulele Loforen, din Norvegia. „Acești munți sunt izolați, cu păduri străvechi și peșteri de calcar care coboară în râuri subterane, la fiecare pas. Timpul stă pe loc aici și, având prea puține lucruri de făcut, nu îți rămâne decât să respiri aerul cu miros de pin și să admiri sălbăticia din jur. Lupii se plimbă printre copaci, iar acvilele planează deasupra”.
Lista celor mai frumoase 20 de locuri din Europa publicată de CNN Travel prezintă locuri ascunse, mai puţin cunoscute, decât oraşele celebre sau plajele aglomerate cu turişti. Pe listă mai sunt incluse Lacul Inari din Finlanda, Adelboden din Elveţia, Parcul Național Forestier Bavarez din Germania.
Primul cartier construit de la zero, după Revoluție!
O altă știre „de bine” venită tot din Ardeal: orașul Cluj-Napoca va avea un nou cartier, primul care va fi proiectat şi construit de la zero, în ultimii 30 de ani în România, în baza unui plan urbanistic realizat prin intermediul unui concurs internaţional. Cartierul se va întinde pe 250 de hectare. Concursul a fost câștigat de o echipă de arhitecţi locali – Octav Silviu Olănescu, Vlad Sebastian Rusu şi Anamaria Cornelia Olănescu – care au impresionat juriul prin coerenţa propunerii, arhitecţii având sarcina de a proiecta „un oraş pentru oameni”. Primarul Emil Boc susține că noul cartier va ține seama de câteva reguli simple de calitate a vieții: „În 20 de minute de mers pe jos, vei găsi toate facilităţile necesare într-un cartier – creşă, grădiniţă, şcoală, centru de cartier cu bancă, bulevarde trasate de la început, transport public cu accent pe dimensiunea ecologică, verde, cu respect pentru mediul înconjurător. Noul cartier va fi construit în zona Sopor, din Cluj-Napoca.
Românii, campioni europeni în Securitate Cibernetică
Echipa României a câștigat recent ultima ediție a Campionatului European de Securitate Cibernetică, depășind 19 echipe din alte țări. Participanții au avut o medie de 18 probleme noi pe zi, care au acoperit zone dintre cele mai diverse, de la securitatea aplicațiilor de Internet, criptografie, inginerie inversă, exploatarea sistemelor informatice, până la programare, inginerie socială sau investigații IT. „Echipa României a făcut cu brio față presiunilor și a lucrat eficient, contracronometru, pentru a-și asigura locul în top. Se vede clar o evoluție și o maturizare, fiecare membru având un set de cunoștințe și abilități tehnice care au permis echipei naționale să abordeze întreaga gamă de probleme propuse”, au explicat organizatorii concursului.
Pe urma strămoșilor dispăruți
Ardelenii care doresc să îşi găsească strămoşii pot întreprinde acest lucru fără a mai scotoci cu anii prin arhive înghițite de praf. Tot ce trebuie să facă este să acceseze un site pe Internet (hpdt.ro:4080) şi să introducă datele orientative pe care le ştiu, numele, prenumele, locul sau anul nașterii unui strămoș. Cercetătorii de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) au digitizat registrele de stare civilă din perioada 1850-1914, reușind să identifice până acum aproape 400.000 de oameni care s-au născut, au trăit şi au murit în Transilvania. Specialiștii clujeni spun că e vorba despre o bază de date complexă, compatibilă cu orice bază de date de populaţie din lume. Cercetătorii au analizat registre de stare civilă găsite la parohiile de diferite confesiuni, găsind informaţii în română, latină, maghiară şi germană, scrise cu alfabet latin sau chirilic. Proiectul de la UBB a fost realizat cu fonduri norvegiene, un grant de 650.000 de euro, cu care a fost încheiată faza-pilot. În total, au lucrat la acest proiect 24 de istorici, operatori de date, demografi şi sociologi.
Telemeaua de Sibiu, produs protejat în UE
Telemeaua de Sibiu a devenit, la mijlocul lunii octombrie, al șaptelea produs românesc recunoscut și protejat în Uniunea Europeană. Cererea de înregistrare a acesteia a fost aprobată, după ce zece producători au dorit obținerea recunoașterii oficiale europene, pentru a-și proteja rețeta tradițională și a le oferi consumatorilor produse naturale și sănătoase. Telemeaua de Sibiu este o brânză produsă integral din lapte de oaie și se alătură celorlalte șase produse alimentare româneşti protejate în spațiul comunitar: telemeaua de Ibăneşti, salamul de Sibiu, magiunul de prune de Topoloveni, cârnații de Pleșcoi, scrumbia afumată de Dunăre și novacul afumat din Ţara Bârsei.
