Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Misterele Egiptului

Foto: Shutterstock – 2

• De sute de ani, Egiptul atrage ca un magnet atenţia oamenilor de știință şi interesul publicului. În profunzimile toride ale dunelor de nisip au fost găsite adevărate comori, care sugerează că Egiptul pare a fi un tărâm fermecat, ale cărui secrete, îngropate de milenii şi păzite de vrăji și blesteme, nu s-au epuizat nici până în ziua de azi. Cercetările con­tinuă, scoţând mereu la iveală noi nestemate istorice •

Pâine de acum 4.500 de ani

Seamus Blackley este un nume extrem de cu­nos­cut în cultura urbană: el este „părintele Xbox-ului”, co-creatorul şi directorul tehnic al platformei Xbox a Mi­crosoft. Ceea ce puţină lume ştie însă este că Blackley e, în timpul liber, pasionat de… pâine, în spe­cial de pâine antică. Cu ave­rea pe care a acu­mu­lat-o, desig­nerul american de jocuri video îşi per­mite să cumpere şi să co­lecţioneze drojdii stră­vechi, des­coperite în situri arheologice de pe tot cu­prinsul lumii, drojdii pe care încearcă să le şi transforme în pâine. „Noi, cei de azi, avem tendinţa să credem că oamenii care au trăit în Antichitate erau proşti sau măcar nu foarte deştepţi, dar asta e o eroare teribilă. Oamenii Antichităţii erau sclipi­tori!”, a declarat Blackley, ca o justificare a pa­siunii lui inedite. Cel mai recent expe­riment al lui a fost realizat în co­laborare cu mai mulţi cura­tori de la Muzeul de Arte Fru­moase din Boston şi de la Mu­zeul Peabody, afiliat Univer­sităţii Harvard. Folosind arte­facte descoperite într-un sit egip­tean antic şi apelând la teh­nici moderne, echipa a recoltat o cantitate sem­ni­ficativă de droj­die străveche, pe care, ulte­rior, membrii ei au reuşit chiar s-o „trezească la viaţă” şi s-o preschimbe în maiaua din care s-a dospit şi s-a copt o pâine aşa cum nu s-a mai văzut şi gustat de acum 4.500 de ani! Ca răspuns la comentariile scepticilor de pe Twitter, biologul Richard Bowman a răspuns: „Pot să vă spun că textura pâinii este uşoară şi aerată, ceva fantastic pentru o pâine dospită cu maia din drojdie 100% antică! De ase­menea, aroma şi gustul sunt incre­dibile! Sunt deo­sebit de emoţionat de ceea ce am reuşit”.

Parfumul Cleopatrei

Când mai-marele Romei, Marc Antoniu, și-a îndrep­tat flota către Egipt, regina Cleopatra l-a în­tâmpinat la bordul unei corăbii, ale cărei pânze răs­pândeau un parfum minunat. Există şi alte poveşti care spun că regina Egiptului, o femeie de o inte­ligență sclipitoare, era și o seducătoare iscusită, a cărei „armă” preferată era parfumul. S-au desco­perit chiar şi documente care arată că acest parfum era produs într-un atelier specializat din apropierea Mării Moarte, şi că el evoca mireasma lotusului albastru, floarea sacră a faraonilor.

Toate aceste poveşti au înflăcărat imaginaţia unui om serios, arheologul Robert Littman, de la Universitatea Hawaii, care împreună cu o echipă de cercetători, a pornit în căutarea legendarului parfum al Cleopatrei. În 2012, Littman a identificat la nord de Cairo, atelierul unui parfumier datând din jurul anului 30 î.e.n., iar în interiorul ruinelor a găsit recipiente în care rămăseseră conservate ingredientele celor mai bine cunoscute parfumuri din epocă, ale căror denumiri erau Mendesian şi Metopian. Ulte­rior, Littman a trimis reziduurile din fiolele antice unor experţi în parfumuri egiptene, Sean Coughlin şi Dora Goldsmith, care, după analize minuţioase, au reuşit să deter­mi­ne ingredientele miresmelor, în care sunt incluse esenţe de smirnă, de carda­mom, ulei de măsline şi scorţişoară. Gold­smith şi Coughlin au mers chiar mai departe şi, apelând la tehnici de producţie descrise în texte greceşti din aceeaşi perioadă, au manufacturat un parfum pe care nimeni nu l-a mai mirosit de 2000 de ani încoace şi care este foarte pro­babil să fi fost folosit de însăşi Cleo­patra! Par­fumul este condi­mentat, foarte penetrant, iar com­poziţia lui este vâscoasă. Aşadar, legenda că pân­zele corăbiei pe care a sosit regina Egiptului, la întâlnirea cu Marc Antoniu, ar fi fost impregnate cu parfumul ei personal nu mai pare să fie doar o poveste, ci chiar realitatea pură.

Mormântul Cleopatrei și al lui Marc Antoniu

Dar veştile despre Cleopatra nu s-au încheiat! În cursul unei conferinţe recente, susţinute la Uni­versitatea din Palermo, doctorul Zahi Hawass, renu­mitul egiptolog şi fostul con­ducător al Ministerului An­tichită­ţilor din Egipt, a anun­ţat că ştie exact unde trebuie să sape, ca să dezvăluie mor­mântul legendarilor amanți, Cleopatra şi Marc Anto­niu. Hawass a declarat că „situl se află în regiunea Taposiris Magna, la 30 de kilometri distanţă de Ale­xandria. (…) Sunt convins că Marc Anto­niu şi Cleopatra sunt înmor­mântaţi împreună”. Din pă­cate, povestea acestui mor­mânt nu e nici pe departe atât de simplă pe cât ar vrea să ne convingă egiptologul devenit şi vedetă de televi­ziune. În realitate, localizarea lui e la fel de incertă ca scenariul exact al morţii Cleopatrei, care se ştie că a survenit în anul 30 î.e.n., pe când regina avea 39 de ani. În general, istoricii acceptă varianta romantică în care Cleopatra își ia viaţa, strângând la piept trupul neînsufleţit al iubitului ei, dar refuză varianta cu moartea reginei, printr-o mușcătură de șarpe. Singurul lucru confirmat cu ajutorul unor documente din epo­că, este că Octavian Augustus, liderul roman care a învins opoziţia politică şi armată a celor doi iubiţi, le-a dat voie, totuşi, ser­vitorilor egip­teni, să-i înmormânteze pe Cleo­patra şi pe Marc Antoniu împreună. Dar unde? Arheo­logul dominican Kathleen Martinez a susținut, încă din 2002, că legendara pereche ar fi fost înmor­mântată în Taposiris Magna, poate chiar în acelaşi complex în care se află şi vestitul Mormânt al lui Osiris. Lui Octavian Augustus i-ar fi convenit ca Marc Antoniu și Cleo­patra să fie înmormântați în afară de Alexandria, astfel încât mor­mântul să nu le fie transformat în loc de cult, de egip­tenii care vedeau în ei nişte mar­tiri.

Recent, în cadrul unei conferinţe de la Univer­sitatea din Palermo, ar­heo­logul egiptean Hawass a dat de în­ţeles că săpăturile de la Taposiris Mag­na vor debuta curând și vor avea un final fericit. Majoritatea legen­delor populare despre Antoniu și Cleo­patra vorbesc despre un mor­mânt în afara orașului, unde s-ar pe­trece, și astăzi, minuni. În cazul unei izbânzi ar­heo­logice, s-ar mai rezolva o enigmă veche de pes­te 2000 de ani: cum arăta Cleopatra? Teoria ofi­cială, veche de de­cenii, este aceea că, deşi se năs­cuse în Egipt, Cleo­patra era grecoaică, descendentă a dinastiei pto­lemeice. Lucrurile se complică puțin, după ce în 2009, în Turcia, au fost descoperite ră­măşiţele unei femei despre care se crede că a fost sora Cleo­patrei, prinţesa Arsinoe, or cercetările ulte­rioare au demonstrat că trupul acesteia prezintă o pronunţată moştenire genetică… africană! În plus, pe o mo­nedă din anul 32 î.e.n., chipul ei re­levă, de aseme­nea, trăsături africane.

Noi comori în Heraclion

În anul 2000, celebrul arheolog subacvatic italo-francez Franck Goddio a făcut o descoperire de o importanţă uriaşă: a localizat oraşul antic Thonis-Heraclion (Thonis este denumirea egip­teană, Heraclion, cea greacă), la aproximativ 2,5 kilometri distanţă de coasta Alexandriei şi la o adâncime medie de 10 metri sub nivelul actual al apei. „Thonis-Heraclion”, a scris Goddio, „este un oraş pierdut între legendă şi realitate. Înainte de fondarea Alexandriei, în 331 î.e.n., oraşul acesta a cunoscut o perioadă de mare glorie, căci era portul obligatoriu de intrare în Egipt, pentru toate vasele care soseau din lumea greacă. E probabil că Thonis-Heraclion a fost fondat în jurul secolului al VIII-lea î.H. A fost afectat de diverse catastrofe naturale şi, finalmente, s-a scufundat în adâncul Mediteranei, în secolul al VIII-lea d.H.” Despre Heraclion se spune şi că a fost unul dintre locurile unde au poposit Paris şi Elena din Troia, când au fugit de gelosul rege Menelau, înainte de declanşarea Războiului Troian. De asemenea, se ştie cu certitudine că regina Egiptului, Cleopatra, a fost încoronată într-un templu din Heraclion.

Vreme de 19 ani, echipe mixte de arheologi euro­peni şi egipteni au muncit neîncetat la cerce­tarea sitului, însă suprafaţa studiată reprezenta, până de curând, doar aproximativ 5% din întregul estimat. În schimb, cea mai recentă expediţie de cercetare condusă de acelaşi Goddio, folosind teh­nologii imagistice de ultimă generaţie, a localizat un număr impresionant de artefacte aflate atât pe fundul mării, cât şi îngropate în stratul sedimentar. Au fost găsite ruinele unui templu egiptean de foarte mari dimensiuni – inclusiv coloanele masive din piatră care îl susţineau –, un templu grecesc, minunat conservat, dar ceva mai mic decât acela egiptean, cât şi scheletul aproape complet al unei bărci ceremoniale foarte mari (de 13,10 metri lun­gime), în interiorul căreia s-a descoperit o cantitate uluitoare de bijuterii din aur şi de monede din ace­laşi metal preţios. Dar dezlegarea misterelor Egip­tului abia începe…

Ines Hristea

S-a născut în Bucureşti. A absolvit prestigiosul liceu de limbă franceză „Şcoala Centrală”, la secţia Bilingvă (Franceză-Engleză); Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, la secţia Engleză-Franceză, cu o lucrare în specialitatea Civilizaţia Angliei, lucrare purtând titlul „Entertainments of the English”; programul de Masterat American Studies, din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti, cu o dizertaţie purtând titlul „West of Everywhere”, în specialitatea Film Studies; programul doctoral al Facultăţii de Film, din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, din Bucureşti, în specialitatea Cinematografie şi Media, cu o teză de doctorat purtând titlul „Imaginea copilului în film”. Este interesată de literatura, istoria şi arhitectura românească, de egiptologie şi arta renascentistă. Este o mare iubitoare de animale şi, implicit, de natură.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian