Principesa care a enervat Moscova

E o năpastă de care România pare să nu mai scape: în corul general de invective și, mai nou, de agramatisme rostite pe la diversele tri­bune și platouri TV, rar mai reu­șesc să iasă la iveală mesajele cu ade­vărat semnificative. Căci – și as­ta chiar e o problemă a so­cietății noastre! – tot mai puține per­sonaje publice își asumă un discurs franc, țintit, răspicat, even­tual incomod, care riscă să deranjeze pe unii sau pe alții. Dar iată că în acest cor afon care ține de fundal sonor, apare tot mai des și mai limpede vocea Custodelui Coroanei Ro­mâ­niei, Principesa Margareta.

Fiica regretatului Rege Mihai nu este cel mai popular personaj în România. Contrastul cu personalitatea tatălui ei, căsătoria mult-dis­cutată cu actorul Radu Duda și controversele legate de candidatura acestuia la președinția României, în fine, episoadele mai recente, care au culminat cu scoaterea tânărului Principe Nicolae din succesiunea Casei Regale, i-au creat un profil mai degrabă antipatic Prin­ci­pe­sei. A fost nevoie de un atac jignitor al am­ba­sadorului Rusiei la București, Valery Kuzmin, la adresa Principesei Margareta, pentru ca opi­nia publică să-și reamintească de ea și să se aple­ce cu mai multă atenție asupra pricinii su­părării: ultimul discurs al acesteia, ținut în fața Cor­pului Diplomatic de la București. „În ur­mă cu câteva luni, România și-a unit mâinile cu Polonia și cu Statele Baltice la 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, un odios tratat pecetluit de dictaturile ucigașe ale secolului al XX-lea. Mă întreb doar dacă facem destul, având în vedere problemele cu care ne confruntăm în Ucraina și în jurul Mării Negre. Permiteți-mi să vă reamintesc: toa­te atacurile Rusiei asupra securității noas­tre, de la atacul asupra Georgiei, din 2008, până la atacul asupra Ucrainei, din 2014, și intervenția militară rusă în Orientul Mijlociu, în 2015, s-au întâmplat în partea noastră a lumii”, a spus Principesa în fața ambasa­do­rilor străini, într-un mesaj mai amplu, în care cerea un tratament egal pentru România în cadrul Uniunii Europene. „O Românie care se simte tratată egal cu celelalte țări și care nu primește nici mai mult, nici mai puțin decât sarcinile tuturor celorlalte state membre ale UE este un partener mai bun pentru voi, pe termen lung”, a fost tema centrală a discur­su­lui Principesei. Cum era de așteptat, referirile curajoase la Rusia au stârnit imediat reacția am­basadorului Kuzmin, care, într-un text intitulat „Despre fobiile istorice și geopolitice ale Custodelui tronului românesc”, i se adre­sea­ză Principesei cu apelativul „doamna Margareta” și o acuză că răspândește „fake news”, știri false, oferind concluzii „dureros de primitive”. Dar dincolo de grosolănia reac­ției Ambasadei Ruse, merită remarcată reacția părții române: noul ministru de Externe, Bog­dan Aurescu, l-a chemat ime­diat la explicații pe Valery Kuzmin, acuzând ca­rac­terul „inac­ceptabil” al poziției Moscovei. Un incident diplomatic trecut prea ușor cu ve­derea, în contextul alegerilor prezidențiale, în­tocmai ca ideile Pricipesei Margareta. Când a mai ieșit în evidență un oficial român, în ulti­ma vreme? Nu prin gafe „marca Dăncilă”, ci pu­nând degetul pe rană, și în raport cu UE, și în raport cu Rusia, așa cum o face în ultima vreme Prin­cipesa Margareta, a cărei implicare merită stima noastră.