Cum scăpăm de arsurile gastrice?

• După o masă bogată, este destul de firesc să ne confruntăm cu niscaiva probleme gastrice. Dar în ultima vreme, arsurile la stomac au devenit „epidemie”. Ce ne poate ajuta împotriva lor? •

Faptul că acidul clorhidric din stomac nu reprezintă niciun pericol în interiorul cor­pului nostru i se datorează mucoasei gas­trice, care îmbracă pereții stomacali, protejân­du-i. Esofagul, în schimb, nu se poate apăra de efectele acidului clorhidric, iar contactul di­rect cu acesta produce arsuri neplăcute și poate duce la compli­cații. Ca un făcut, exact această situație este însă la ordinea zilei. Fiecare al patrulea dintre noi suferă, cel puțin o dată pe săptămână, de arsuri gastrice, iar patru până la cinci la sută o pățesc chiar și zil­nic.

Cauze

Arsurile gastrice le sunt provoca­te mul­tora de consumul de alcool, cafea și mân­căruri puternic condi­men­tate sau afumate. Dar arsurile pot fi deter­minate și de medica­mente. Asta se în­tâmplă mai ales în cazul medica­mentelor care reduc tensiunea, pen­tru că ele relaxează nu doar pereții va­selor sang­vine, ci și mușchii esofa­gului. Proble­me pot crea și medica­mentele din clasa statinelor, utilizate pentru reducerea nive­lului coles­terolului, medicamentele împo­triva du­rerii, de tipul antireumaticelor ne­steroi­diene (NSAR), precum acidul ace­til­salicilic, unele medicamente psihotro­pe, anticon­cep­ționalele sau preparatele cu fier. Cine urmează tratamente de lungă durată și suferă de arsuri ar trebui să vor­bească despre asta cu doctorul său. Eventual, ar putea opta pentru un tratament cu pastile mai ușor de suportat de către stomac.

Dar principala sursă de disconfort o constituie, de regulă, așa numita boală de reflux gastroeso­fagian, devenită, practic, fenomen de masă, iar pro­cesul a luat în ultimii ani tot mai multă amploare. Asta are de-a face, pe de-o parte, cu faptul că deve­nim tot mai grași. Fiecare kilogram în plus sporește suferința. Pe de altă parte, ni s-a modificat și ali­mentația, iar consumul de cafea a crescut. În plus, stresul poate face ca un mic reflux sporadic de acid, care e ceva cât se poate de normal, să fie perceput într-o formă amplificată.

Nu întotdeauna apar neplăceri precum arsurile. Uneori, simțim mai degrabă o presiune sau dureri în zona sternului. Acidul poate fi responsabil chiar și pentru dureri de gât recurente sau cronice. Există studii care atestă că circa 40 până la 60 la sută din­tre persoanele care se duc la spital acuzând dureri în piept nu sunt nicidecum victimele unui atac de cord sau ale anginei pectorale, ci suferă de re­flux gastroesofagian.

Originea disfuncțiilor e diferită în funcție de caz. Uneori, stomacul produce prea mult acid, alte­ori sfincterul esofagian este slăbit, de pildă în urma unei hernii hiatale (când diafragmul, mușchiul din­tre torace și abdomen, are un orificiu prea mare prin care trece esofagul). În alte situații, problema este legată de modul în care decurge procesul de autocurățare a esofagului. În mod normal, acesta din urmă ar trebui să împingă imediat conținutul gastric în jos, cu ajutorul contracțiilor. Există și pa­cienți la care sensibilitatea la acid crește din cauza unor modificări ale sistemului nervos.

Tratamente

Indiferent de cauze, tratamentul este însă în ge­neral același, și anume cel realizat cu ajutorul așa-numiților inhibitori ai pompei de protoni (prescur­tat, IPP), care reduc producția de acid gastric în stomac. Medicamentele de acest tip sunt larg răs­pândite, dar din cauza potențialelor efecte secun­dare, care apar în urma tratamentelor de dura­tă, cum ar fi riscul sporit de fracturi osoase și infecții pulmonare și intestinale, adminis­trarea lor este tot mai contro­versată. „În cazul problemelor legate de refluxul gastroeso­fa­gian, ar trebui să facem întot­deauna câte o tentativă de a re­nunța la medicație, după patru până la șase săptămâni de tratament”, ne sfă­tuiesc specialiștii.

Și asta treptat și etapizat. Pentru că altfel riscăm ca, în urma stopării terapiei, să ne confrun­tăm cu un așa-numit recul de acid, adică secreția de acid gastric crește peste nivelul anterior tratamentului, ast­fel încât simpto­mele neplăcute rea­par.

Există și alte motive pentru care e bine ca, după o vreme, trata­mentul cu me­dicamente să fie întrerupt. Dacă simpto­mele reapar, trebuie cercetat ce le determi­nă și este recomandată inves­tigarea esofa­gului cu ajutorul endosco­pu­lui. Și asta, pentru că și alte boli pot produce probleme de reflux gastroesofagian, cum ar fi de pildă apa­riția unei tumori sau infla­marea esofagului din cau­za unei alergii.

Chiar și atunci când medicamentele provoacă ameliorarea simptomelor, există o limită a puterii lor de acțiune. Tratamentul nu vizează cauza. În cazul unui reflux gastroeso­fagian de proporții, în ­­care conți­nutul gastric poate ajunge până în gură, inhi­bitorii pom­pei de protoni nu schim­bă de pildă cu nimic situația, ei doar blo­chează acidul. În ase­me­nea cazuri, se intervine chirurgical, prin invagi­narea esofagului terminal într-o manșetă de mate­rial gastric, ori cu ajutorul unui neuro­stimulator, care întărește func­ția sfincterului esofa­gian. Ase­menea intervenții sunt, ce-i drept, eficien­te, dar pot avea efecte secundare, motiv pentru care sunt luate în considerare doar în cazurile deosebite. La com­baterea cauzelor – și asta fără efecte secundare – pot contribui și unele schimbări în privința stilului de viață. Din această perspectivă, putem face câte ceva pentru a scăpa de arsuri.

Cum să procedăm când avem arsuri gastrice?

* Renunțăm la mesele bogate, mai ales seara.

* Mâncăm mai puțin gras, pentru că alimentele grase duc la lenevirea stomacului.

* Ne facem timp să mâncăm în liniște și să mestecăm cum trebuie.

* Completăm un jurnal alimentar pentru a identifica ce anume ne provoacă arsuri și evităm apoi mâncărurile respective.

* Dormim cu trunchiul înălțat, folosind în acest scop o pernă suplimentară.

* Încercăm să ne lăsăm de fumat. Astfel ne dublăm șansele ca simptomele să cedeze.

* Folosim alternative la inhibitorii pompei de protoni, cum ar fi de exemplu „Gaviscon”, care con­ține alginat (un compus din alge brune) care for­mează un strat protector pe pereții stomacali.

Bine de știut!

Arsurile la stomac netratate pot provoca o dila­tare a tiroidei, o îmbolnăvire a creierului sau a mă­duvei osoase. Și mai grav este atunci când ele pro­voacă o inflamare a esofagului, care duce la for­marea de no­duli și la cancer. Cei mai amenințați sunt bărbații fumători și supraponderali.

Din cămara cu ierburi de leac

Puteţi încerca să amelioraţi arsurile la stomac, utilizând următoarele plan­te:

* Angelica (Angelica archangelica) şi rudele ei – când vă apar arsurile, ar fi indi­cat să vă preparaţi un re­mediu care să includă şase dintre rudele ange­licii, punând în storcător, pe lân­gă tul­pi­nile de angelică, şi mor­covi, pătrunjel, păstâr­nac, tulpini de ţelină, feni­cul şi usturoi. Sucul obţinut poate fi diluat cu apă şi po­trivit de gust cu alte condimente. Dacă nu vă puteţi procura an­ge­li­că proaspătă, com­binaţi celelalte ingre­diente după cum doriţi, fiindcă toate vă atenuează arsurile. Aşa­dar, formula sucului va rămâne la libera dvs. ale­gere.

* Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra) – conţine mai mulţi compuşi care prote­jează mucoasa gastrică şi pe cea intestinală. Când vă chi­nuie arsurile la stomac şi alte tulburări diges­tive, un pre­parat pe bază de lemn-dulce cu un con­ţinut redus de acid glicirizinic reprezintă cea mai bună alegere. Amestecaţi în ceaiul dvs. de plante preferat jumătate de linguriţă de pulbere de lemn-dulce cu con­ţinut redus de acid gliciri­zinic sau prepa­raţi-vă direct din ea un ceai dulce, cu gust minunat.

* Extractele de muşeţel şi de limbişoară (Iberis semperflorens) stimulează „propulsia”, adică trans­portarea mai departe, în intestin, a hra­nei digerate în stomac. Totodată, ele ajută digestia prin activarea colecistului. Există şi preparate care combină ex­tractul de bază cu alte plante medicinale, ce au rolul de a proteja mucoa­sele.

* Mucilagiile din seminţe de in – cal­mează mucoasa iritată.

* Argila – neutralizează aciditatea gas­trică.