Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

DANIEL DAVID: “Mergem spre Vest, dar nu lăsăm pe nimeni în urmă!”

– Psiholog, Prorector pentru cercetare, excelenţă şi competitivitate al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj –

Autor al monumentalei cărţi “Profilul psihologic al poporului român“, profesorul clujean Daniel David este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați psihologi din România. Din 2007, este şef al Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai“, iar din 2013, este director la Institutul “Albert Ellis“ din New York. În 2012, a primit Premiul “C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, iar în 2008, a fost decorat de Președintele României cu Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler. Profesorul David este o autoritate de prim rang atunci când vine vorba despre analiza mentalităților poporului român. În această calitate, l-am vizitat în biroul său din cadrul impozantei universități clujene, solicitându-i o analiză – cum altfel decât psihologică – a stării nației, la finalul anului 2019.

“Pentru președintele Iohannis, România normală este România modernă, o Românie integrată în spațiul vestic”

– Rezultatul alegerilor prezidențiale de anul acesta a dovedit o “iluminare” masivă a românilor, în ce privește drumul ales pentru țară și pentru ei. Cum se explică, psihologic, această reorientare europeană?

– În 2015, când am scris “Psihologia poporului român”, vorbeam despre două Românii psiho-culturale (nu vorbesc prin prisma altor criterii). Mai întâi, o Românie mai veche, caracterizată prin oameni mai colectiviști, mai puțin autonomi, obișnuiți cu concentrarea puterii, obișnuiți să aibă șefi de care să asculte, cu frică de viitor, obișnuiți să fie conduși mai degrabă prin pedepse decât prin recompense. Această Românie veche este reprezentată dominant de seniori, foarte puțin de tineri, iar generația de mijloc, o parte susținea acest profil, o parte nu. Apoi, ziceam că există o Românie modernă, formată din indivizi mai emancipați, care vor ca vocea lor să fie ascultată, pentru care libertatea este importantă, indivizi care nu mai suportă concentrarea puterii, care îi văd pe cei de la putere mai mult ca reprezentanții lor, nu ca pe șefii lor, care nu se tem de imprevizibilitățile viitorului, și le văd mai degrabă ca pe niște oportunități. România asta modernă era susținută în mare parte de generația tânără, mai puțin de seniori, și de jumătate din generația de mijloc. Asta era în 2015, când am făcut această analiză. Eram foarte curios să văd cum se exprimă aceste Românii la vot, în 2019. Iar asta s-a văzut în primul tur, când România modernă a susținut zona USR-PLUS și zona Klaus Iohannis, iar cealaltă Românie a susținut-o pe doamna Viorica Dăncilă. Mie, rezultatul final mi-era foarte clar, încă din primul tur. Cine pretindea că vor fi surprize a făcut-o, mai degrabă, ca să împingă oamenii să meargă la vot. A fost ceva indus, că era clar spre ce se va merge, nu mai era nevoie nici măcar de sondaje! Mie, votul acesta îmi spune clar că România modernă începe să aibă un cuvânt tot mai greu de spus, este tot mai numeroasă și schimbă profilul psiho-cultural al poporului român. Prin votul acesta, am mai făcut un pas, lăsând România veche în urmă. Eu cred că e foarte important pentru orice politician care ajunge la vârf, să unească cele două Românii, într-un proiect de țară. Seniorii trebuie să știe că au loc într-o Românie modernă, că au pensiile asigurate etc. Altfel, dacă prezinți România modernă ca pe o Românie a tinerilor și pe România veche ca pe o Românie a seniorilor, nu e bine. România modernă este, ca să folosesc o metaforă, România care nu mai acceptă că πR2 e tot una cu R2. O Românie veche acceptă asta: “E șeful, mai greșește!”. Dar România modernă nu acceptă.

– Klaus Iohannis a câștigat sub sloganul “O Românie normală”. Se suprapune acest concept cu România modernă despre care vorbiți?

– Se suprapune, desigur! Dacă urmăriți atent, și în discursuri, și în campanie, el tot adăuga “România modernă”. E clar că pentru președintele Iohannis, România normală este România modernă, o Românie integrată în spațiul vestic.

– Avem, deja, la al doilea mandat, un președinte sas, rece, taciturn, cu o aparență de lentoare în gesturile politice. Să fie vorba despre un personaj atipic pentru percepția despre conducători a românilor?

– Eu personal nu-l văd atipic. E președinte, nu e nici premier, nu e pe executiv decât în zona de politică externă, unde, cum se vede, își face bine treaba. Poate părea atipic pentru România veche, care are nevoie de un tătuc, de un șef care să dea cu pumnul în masă, iar ceilalți să execute. Iohannis vine ca un reprezentant al oamenilor, care are anumite atribuții, pe altele nu le are, iar acolo nu se bagă. Sentimentul meu e că Iohannis se comportă în linia rolului pe care îl are președintele. Ar putea mai mult? Ar putea, dar asta ar forța Constituția. Până la urmă, el nu e prim-ministru…

– Totuși, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, i s-a reproșat președintelui, nu o dată, că nu a fost mai activ și mai comunicativ. Spune asta ceva despre schimbarea profilului electoratului din România?

– Iohannis potrivește în mare parte așteptările publicului din România modernă, dar nu chiar pe toate. Are o zonă de clasicism în a face politică. E clar că unii ar fi preferat un personaj mai apropiat de Dan Barna. Dar asta a fost alegerea de făcut!

“Vreau un program în care să văd ce are de oferit USR-PLUS pentru bunicii și părinții noștri”

– Președintele Iohannis are un mandat greu. L-ar ajuta ceva mai multă disponibilitate spre dialog, mai multă relaxare, ba chiar mai multă participare emoțională? Apropo și de ce spuneați mai înainte, de încercarea de armonizare a celor două Românii…

– Eu cred că președintele va încerca asta și cred că o vor face și partidele care vor să câștige voturi pe viitor, cum sunt USR-PLUS și PNL, care au zona mai tânără și activă din România. Ei trebuie să vină cu programe specifice: aș vrea să văd, de exemplu, un program al USR-PLUS pentru pensionari. Vreau un program în care să văd ce are de oferit USR-PLUS pentru bunicii și părinții noștri. Un program în care oamenii ăia să simtă siguranță, să nu se mai teamă. Eu cred că o s-o facă și președintele. Acum, fiind la ultimul mandat, poate veni cu un Proiect de Țară care să unească cele două Românii, a seniorilor și a tinerilor. Poți veni cu curaj și să spui: “Mergem spre Vest, dar nu lăsăm pe nimeni în urmă!”. Sunt unii care au avut neșansa să crească în România veche, să fie contaminați de anumite valori – așa au fost vremurile, nu-i poți condamna pentru asta, căci, pe de altă parte, sunt oameni muncitori, educați. Dar nimeni nu a reușit să le explice lumea în care trăim acum, și de aceea, te trezești că bunicii tăi se tem de Uniunea Europeană, în care tu vrei să mergi în vacanțe sau să lucrezi. Apar astfel de fracturi din cauza neînțelegerii lucrurilor, nu din cauza unor opțiuni ideologice atât de diferite între tineri și seniori. Nu, pur și simplu nu se înțeleg lucrurile!

“Cumva, PSD a arestat românismul și patriotismul”

– Una dintre revelațiile acestor alegeri a fost prezența entuziastă la vot a diasporei. Românii din Occident au venit cu mândrie la vot. S-au îmbrăcat în costume populare, au încins hore la secțiile de votare. Păreau să fie mândri de identitatea lor. I-a iluminat viața din Occident?

– Da! Acești oameni nu au mers la muncă în țări colectiviste, cu profilul nostru. Ei au mers în țări mai dezvoltate, cu profilul pe care îl are și generația care susține România modernă. Ei trăiesc mult mai presant valorile despre care vorbim, le simt mult mai puternic. Când se întorc acasă și aud poveștile din țară, și pentru ei e un șoc, așa cum pentru noi, cei de aici, a fost șocant să vedem măsurile luate în ultimii ani de Guvernul Dăncilă. Iau în discuție doar mediul educațional: a fost un atac la cele mai importante universități din țară, un atac la zona lor de competitivitate. Noi, Universitatea din Cluj, suntem în competiție – nu cu universități din Botoșani sau Târgu Jiu, suntem în competiție cu universitățile vestice. Or, tu, dacă îmi tai locuri, cum vrei să aduc competitivitate țării? Au interzis evaluatorii internaționali la granturi, ceva de neconceput! Asta am simțit noi, dar fiecare a simțit astfel de măsuri în zona lui. A fost, apoi, mitingul din 10 august, când cei din diaspora au fost bătuți și ponegriți. S-a indus ideea că, dacă ai plecat din țară, să îți vezi de treaba ta! Ce, dacă ai plecat din țară, nu mai ești un bun român? Cumva, PSD a arestat românismul și patriotismul, erai patriot doar dacă rămăseseși în țară și votai cu cei de la putere. Faptul că au fost frustrați cu aluzia că nu sunt buni români, faptul că atunci când au venit în țară au fost bătuți – a dus la rezultatul pe care îl vedem: Iohannis a făcut 90% în diaspora!

– Există posibilitatea contaminării și mai rapide a României moderne, prin intermediul diasporei?

– Desigur. Întrebarea este câți dintre ei se vor mai întoarce în țară? Unii și-au făcut o viață acolo, au copii integrați în sistemul educațional de acolo… Noi trebuie să continuăm să-i convingem să revină în țară, normal, dar trebuie să fim raționali și să ne gândim și la cei care nu se vor mai întoarce și să le oferim pârghii să ajute țara, de acolo de unde sunt. Ăsta trebuie să constituie un capitol al Proiectului de Țară: cum facem ca mare parte din românii din afară care vor să se întoarcă, să se poată întoarce, și ce facem cu cei care nu se mai pot întoarce, cum facem ca ei să fie în continuare buni români și să ajute țara. Asta ar putea dinamiza întreaga schimbare psiho-culturală a țării!

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian