Plante biblice vindecătoare

• Biblia este cea mai veche carte de sănătate din lume. Pe lângă faptele și învățăturile cuprinse în ea, paginile conțin și numeroase nume de plante, însoțite de sfaturi de folosire a lor. În textul care urmează, vă prezentăm câteva dintre aceste comori străvechi, pe care le găsiți în plafaruri și farmacii. Apropierea Crăciunului le va spori, cu siguranță, puterea •

Tămâia

În Evanghelia după Matei, întâlnim tămâia printre darurile aduse de către Cei Trei Magi, la naşterea lui Iisus: “Și, intrând în casă, L-au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui; și căzând la pământ, s-au închinat Lui; și deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie și smirnă.” Tămâia este rășina unui arbust din specia Boswellia, ce crește în Orientul mijlociu, care emană un parfum plăcut atunci când este arsă. Se obține prin crestarea scoarței arborelui, iar când s-a întărit, are aspectul unor boabe de chihlimbar gălbui-roșiatice. Tămâia este folosită de mii de ani, în ritualuri religioase, în scopuri terapeutice și în producerea parfumurilor.

Tratamente

Stări psihice: melancolie, depresie, insomnie

Fumigație cu tămâie

Mod de utilizare: o mică farfurie de tablă, cu 3-4 boabe de tămâie, se pune deasupra focului, până când începe să fumege. Tămâia trebuie să ardă mocnit, astfel încât să elibereze substanțele sale aromate. Se stă într-o încăpere astfel înmiresmată, o dată pe zi, cel puțin 20 minute, de preferat seara.

Fumul rezultat din arderea tămâiei joacă un rol important în special pentru oamenii religioși. Parfumul tămâiei, familiar și dulce, aduce echilibru și bunăstare psiho-emoțională și ajută spiritul să se conecteze la divin. În plus, ajută la ștergerea gândurilor negative, la relaxare și dă concentrarea necesară în timpul rugăciunii.

Răceală: sinuzite, laringite, infecții pulmonare

Ulei esențial de tămâie:se iau 2-3 picături de ulei esențial de tămâie, puse pe o linguriță cu zahăr sau miere sau diluat într-o linguriță cu ulei, de 3 ori pe zi. Uleiul esențial de tămâie se utilizează și sub formă de aromaterapie: 3-5 picături la difuzor, ori inhalații cu 8-10 picături, la 100 ml apă fierbinte.

Infecții urinare, litiază

* Tinctură de tămâie: se iau câte 10-15 picături de tinctură, cu o linguriță cu zahăr sau miere, de 3-4 ori pe zi.

* Apă de tămâie: se pun 3-4 boabe de tămâie într-o cană cu apă. Se acoperă, şi după două zile se strecoară. Se bea o cană cu apă, de-a lungul zilei.

*Ceai de tămâie: se lasă la infuzat 2-3 boabe de tămâie, într-o cană cu apă clocotită, timp de o jumătate de oră, apoi se strecoară. Se iau câte 2 linguri cu ceai, de 3 ori pe zi.

Frumusețe

Uleiul esențial de tămâie, adăugat în uleiuri, creme, loțiuni, este un ingredient al tinereții și al frumuseții. Utilizarea regulată ajută la regenerarea pielii, netezind ridurile fine. Femeile care folosesc acest produs au observat faptul că el poate elimina cicatricele și acneea.

Smirna

Este, de asemenea, unul dintre darurile aduse de Cei Trei Magi, la naşterea lui Iisus. De asemenea, în Evanghelia după Ioan, este menționată smirna, folosită la îmbălsămarea trupului lui Iisus: “Și a venit și Nicodim, cel care venise la El mai înainte, noaptea, aducând ca la o sută de litre de amestec de smirnă și aloe. Au luat deci trupul lui Iisus și L-au înfășurat în giulgiu cu miresme, precum este obiceiul de înmormântare la iudei” (Ioan 19: 39). Smirna mai este menţionată în Cântarea Cântărilor, și în alte locuri din Vechiul Testament.

Smirna este răşina unui arbore ce creşte în zonele deşertice ale Orientului mijlociu. Scoarţa lui este incizată, iar răşina gălbuie ce se scurge este colectată şi lăsată la păstrare. După trei luni, se întărește și este prelucrată în industria farmaceutică, a parfumurilor sau a cosmeticelor. La ardere, și boabele de smirnă , la fel ca tămâia, emană un parfum special, subtil și rafinat. Smirna a însoțit de-a lungul timpului ritualurile religioase, și datorită proprietăţilor sale terapeutice de excepţie, a avut și nenumărate întrebuinţări ca medicament.

Tratamente

Liniște spirituală

Fum de smirnă: se ard câteva bobițe de smirnă, la fel ca cele de tămâie.

Fumul rezultat din arderea smirnei este “mângâietor” pentru suflet și are darul de a pune în legătură lumea spirituală cu cea materială, oferind putere și optimism, mai ales celor care se tem să își dezvăluie sentimentele. Ne face să fim smeriți și devotați, pregătindu-ne să oferim și să primim energie și iubire de la ceilalți. Ajută la depășirea fricii de moarte și a durerii despărțirii de cei dragi. De asemenea, este recomandat celor care se simt blocați emoțional sau spiritual, celor care renunță fără luptă, dar și celor care luptă, dar nu știu ce direcție să ia.

Răceli, infecții ale tractului respirator, dureri în gât

Ulei esențial de smirnă:se iau 2 sau 3 picături, puse pe o linguriță cu zahăr sau miere. Se folosește și în aromaterapie: 3-5 picături la difuzor, sau inhalații cu 8-10 picături la 100 ml apă fierbinte.

Amenoree, infecții intestinale, balonare, paraziți intestinali

* Tinctură de smirnă:se iau 30 de picături pe o linguriță cu zahăr sau miere, de 2-3 ori pe zi.

* Apă de smirnă și ceai de smirnă (se prepară și se utilizează la fel ca apa și ceaiul de tămâie).

Răni, cicatrice, ulcerații, eczeme, arsuri, coșuri

Se vindecă mai repede dacă sunt date cu apă de smirnă, ulei esențial sau tinctură diluată, sau dacă se aplică comprese sau cataplasme cu aceste preparate.

Frumusețe

Smirna are darul de a îmbunătăți elasticitatea și fermitatea pielii și de a reduce ridurile.

Isopul

Întâlnim Isopul (Hyssopus officinalis) menționat în multe locuri în Biblie, de unde reiese rolul său principal de purificator al organismului. Astfel, în cunoscutul Psalm 50 al lui David, se spune “Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți, spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi”. De asemenea, isopul este prescris, împreună cu alte ingrediente, pentru vindecarea unui lepros (Levitic 14:6) sau a celor care s-au contaminat atingând un cadavru (Numerii 19: 18)

Tratamente

Tuse, bronșită acută sau cronică, laringită, traheită, astm, pleurezie

* Ceai de isop: adăugați la o cană cu apă clocotită două lingurițe cu isop mărunțit. Lăsați să stea 15 minute acoperit, apoi strecurați. Se beau 2-3 căni pe zi, la 30 minute după mese. Se fac cure de 3 săptămâni, cu pauză de o săptămână, apoi se reiau.

* Tinctură de isop: se iau câte 15 picături de tinctură cu 50 ml apă, de 2 ori pe zi, la distanță de mese de cel puțin o oră. Se fac cure de 3 săptămâni, pauză o săptămână, apoi se reiau.

Hepatită cronică, steatoză, icter, dischinezie biliară, balonare, inapetență

Decoct de isop: 3 linguriţe cu isop mărunțit se pun pe foc în 300 ml apă, se fierb 5 minute, se lasă la infuzat 15 minute, apoi se strecoară. Se fac comprese sau cataplasme cu tifon înmuiat în decoctul de isop. Se aplică pe ficat, stomac și abdomen.