FRIGUL și PIELEA – Armonie sau divorț?

• Frigul obligă pielea să muncească din greu. Îi puteți veni în ajutor cu o îngrijire corectă •

Iarna și tenul

După îndelungi ezitări, iarna a sosit în cele din urmă. E drept că pare să se fi răzgândit din nou între timp, totuși, nu se poate ști ce surprize ne mai rezervă. Probabil că drumurile înzăpezite și frigul vor face ca, în următoa­rele săptămâni, să ne petre­cem timpul mai mult în casă. Este o schimbare la care pielea răs­punde rapid, ca și cum ar trece automat în alt regim de func­țio­nare. Chiar și persoanele care, în general, nu se pot plânge că ar avea o epidermă cu proble­me observă acum că ea și-a modificat aspectul: a devenit mai uscată, mai puțin elastică, tensionată și aspră. Apar senzații de mâncă­rime, uneori mici fisuri și edeme. Îngrijirea care și-a dovedit pe deplin eficiența în cursul verii nu mai este suficientă în lunile de iarnă. Pielea sfârșește prin a fi afectată de alternanța per­manentă a extremelor: pe de-o parte frigul, vântul și particulele de praf de afară, pe de alta – spațiile încăl­zite artificial și aerul uscat din interior.

O să râdeți: spălatul prea des strică

O piele sănătoasă conține aproximativ 30% grăsime, iar umiditatea ei se ridică la același pro­cent, cel puțin. Dar în sezonul rece, ambele valori pot coborî sub 10%. Consecința: pielea permite corpului să evapore mai multă apă ca de obicei. Astfel, pielea se usucă. Se adaugă la aceasta și faptul că atât aerul rece din afara locuinței, cât și cel din interior sunt extrem de uscate și amândouă diminuează suplimentar umiditatea pielii. Deoa­rece temperaturile sub zero grade determină și contracția vaselor de sânge, irigația sangvină a pielii are de suferit, așa încât aportul de oxigen și de nutrienți va fi mai puțin satisfăcător decît în zilele calde. Apoi, nu trebuie ignorat nici amă­nun­­tul că îmbrăcămintea groasă, puloverele de lână și fularele se freacă de corp, generând o iri­tare meca­nică. În fine, produce efecte negative și deficitul de lumină naturală cu care ne vom con­frunta până la echinocțiul de primăvară din 20 martie: zilele scurte și lipsite de strălucirea soarelui nu oferă condiții favorabile producției proprii de vitamină D a organismului nostru.

Concluzionând pe marginea celor spuse mai sus, am fi tentați să credem că trebuie să inter­venim de urgență, ajutân­du-ne pielea cu îngrijiri suplimentare. În realitate, lucrurile stau exact invers: „Din păcate, de multe ori se exagerează cu în­grijirea pielii, ceea ce o face să se com­porte inadecvat în perioadele când este supusă la stres. Spălatul prea des și nu­meroasele produse de curățare utilizate curent o degresează. Insistând s-o curățăm mai mult decât e nevoie, îi îndepărtăm de fapt stratul protector și creăm un teren fertil pentru iritații și eczeme”, atrag atenția specialiștii. „O piele intactă este în măsură să se adapteze foarte bine la diverșii factori de mediu. Desigur, cu condiția ca noi să-i acordăm această șansă. Pielea dispune de cel mai bun sistem de apărare posibil oferit de na­tu­ră”.

Și pielea are nevoie de dietă

Multe dintre dezechilibre pot fi reglate simplu, printr-o ali­men­tație corespunzătoare. Se re­co­man­dă ca, în lunile cu tempe­ra­turi scăzute, să ne asigurăm un aport mai consistent de mi­cronutrienți, adică de vitamine și minerale care susțin meta­bolismul cuta­nat. În primul rând, n-ar trebui să ne lipsească zincul, seleniul, vita­mina D, fierul, vitaminele com­plexului B, acizii grași Omega-3 și fibrele. Ideale pentru această perioadă a anului sunt mai ales alimentele fer­men­­tate, ca varza sau castraveții murați (nu în oțet, ci în sara­mură), dar și sfecla roșie, ceapa, cartofii fierți și apoi lăsați să se ră­cească, andivele, anghinarea și ruda ei apro­piată, bar­ba-caprei (crețușca), o plantă utili­za­tă la noi doar în scopuri terapeutice, însă cul­tivată în țările Europei Centrale ca legumă, pentru rădăcina ei comestibilă. Toate aceste vege­tale constituie surse bogate de fibre solu­bile, care hrănesc bacteriile prietenoase din flora intesti­nală, și de aceea ar fi de dorit să le includem cât mai des în meniul nostru zilnic. De aseme­nea, benefice pentru sănătatea pielii sunt con­sumul îndestulător de lichide și exer­cițiul fizic (care stimulează iri­gația sangvină).

Cu ce să ne spălăm?

În funcție de statură și de masivitatea corpului, pielea totalizează o suprafață de până la doi metri pătrați și cântărește, în medie, aproximativ zece kilograme – ceea ce înseam­nă că poate fi conside­rată, pe drept cuvânt, cel mai mare dintre organele noastre. Ea reprezintă un scut împotriva agresiu­nilor provenite din me­diul exterior, dar în același timp, manifestă o sen­sibilitate deosebită la influen­țele exercitate de el. Cel mai mare serviciu pe care i-l putem face este s-o tratăm cu prudență și blân­dețe, după princi­piul „mai puțin înseamnă mai mult” – în special, atunci când ne ocupăm de cu­rățarea ei. „Dușurile și băile prelungite accentuea­ză pierderea de umiditate. Cu cât se află mai mult timp în contact cu apa, cu atât pielea tinde să se umfle și să se usuce”, subliniază dermatologii, precizând că durata medie a unui duș n-ar trebui să depășească șase minute. De fapt, și două minute ar fi de ajuns, pentru ca epiderma să se curețe. Cu cât apa este mai caldă, cu atât puterea ei de spălare crește și ea atacă filmul hidrolipidic, chiar și atunci când nu întrebuințăm săpunuri sau geluri. De aceea, ar fi bine ca dușul să fie cât mai scurt și mai puțin fierbinte. Temperatura ideală trebuie să fie mai scăzută decât aceea a corpului, adică: 35°C. A­ceasta va oferi pielii câteva avantaje demne de luat în considerare: apa rece conține mai mult oxi­­gen și produce un efect tonifiant, porii se în­chid, iar filmul hidrolipidic rămâne intact. În plus, ca răspuns la stimulul rece, organismul va sinte­tiza așa-numitele „proteine de stres” (e vorba de stresul celular, provocat de variațiile de tempera­tură), iar procesul respectiv activează irigația sang­vină și metabolismul cutanat.

Substanțele care stresează pielea

Săpunurile sunt în general alcaline, deci fac să crească valoarea pH-ului, producând pertur­bări în mantaua acidă a epidermei. Ea are nevoie de circa opt ore pentru a reveni la starea de dina­inte de spălare. În acest interval, pielea rămâne lipsită de protecție în fața agresiunii bacteriilor, fungilor și virușilor, care o pot îmbolnăvi. Săpu­nul face parte din categoria tensidelor. Aceste substanțe sunt agenți activi care elimină grăsimile și impu­ritățile depuse pe suprafețele ce trebuie curățate. Se găsesc încorporate în detergenți, dar și în di­verse cosmetice, cum sunt gelurile de duș, șampoa­nele, pastele de dinți, loțiunile dema­chian­te etc. Când alegeți un produs de curățare a pielii, ar trebui să vă orientați spre unul cu valoa­rea pH-ului în jur de 5. Așa sunt, de exemplu, calupurile der­ma­tologice de curățare fără săpun Sebamed (pro­ducător: Sebapharma) și cosmeti­cele cu gluco­zide de cocos (cel mai puțin iritante dintre tenside). Însă și pe acestea ar fi bine să le folosiți exclusiv în acele părți ale corpului unde transpirația este mai abundentă (subsuorile, zona inghinală, pliurile feselor, labele picioarelor), iar în rest să vă spălați doar cu apă.

Observăm că, în ultimii ani, luptă eroic să-și facă loc pe piață preparatele cosmetice handmade (făcute de mână). Fiind naturale, unele chiar bio, ele stresează mai puțin pielea decât ingredientele sintetice utilizate curent: siliconul (care formează o peliculă ce blochează respirația pielii), uleiurile minerale (astupă porii, îmbătrânesc prematur epi­derma, riscă să provoace dereglări hormonale), aromele artificiale (declanșează alergii, agravea­ză astmul și migrenele), emulgatorii (formează o spumă care se combină cu lipidele cutanate, cu consecința că apa de duș le va îndepărta, pielea devenind astfel mult mai uscată). În jurul para­benilor continuă disputa cu argumente pro și con­tra, în pofida semnalelor de alarmă trase de me­dici. Nici raportul Organizației Mondiale a Sănă­tății din anul 2013, care îi declara suspecți că ar contribui la declan­șarea cancerului mamar, n-a reușit să pună capăt contro­versei. Industria cosme­tice­lor nu se învoiește nici în ruptul capului să renunțe la acești conservanți, mini­ma­lizându-le riscul și consi­de­rându-i indispensabili, deoa­rece au meritul de a preveni alterarea produselor de în­gri­jire personală. Pe de altă parte, un studiu britanic rea­lizat în 2004 arată că într-o serie de tumori maligne ale sânului a fost descoperită prezența parabenilor. Ei se absorb foarte ușor prin pie­le și acționează într-un mod similar cu estrogenul, pro­ducând tulburări în sistemul endocrin.

Acestea fiind zise, vă îndemnăm să căutați o variantă lipsită de efecte secundare, de pildă un lapte demachiant cu ceramide sau ulei de mig­dale, care asigură o demachiere și curățare efi­ciente și totodată vă hidratează tenul. Și poate n-ar fi o idee rea să studiați oferta de cosmetice handmade…

Cum ne îngrijim pielea după spălat

După curățare, ar trebui aplicată o cremă, mai ales pe zonele uscate de pe brațe și gambe, unde se află prea puține glande sebacee. Sunt indicate îndeosebi cremele cu acid hialuronic sau cele moderne, cu DMS (derma membrane structure). Perfecte pentru îngrijirea corpului sunt și loțiunile sau cremele cu uree. Acestea au un triplu efect: redau tegumentelor lipidele pierdute, oferă pro­tecție antimicrobiană și antifungică și cresc sub­stanțial nivelul de hidratare a pielii.

Iarna, tenul necesită o atenție specială, cu pre­parate cu un procent ridicat de grăsimi, deoarece în lunile cu frig și ninsori, va fi expusă permanent la variații mari de temperatură. Se recomandă emulsiile apă în ulei, care nu au în compoziție derivate petrochimice (parafină sau uleiuri mine­rale), întrucât acestea deshidratează și sunt ex­trem de iritante pentru piele. Cremele pe bază de apă, excelente pentru vară, nu mai au ce căuta în se­zonul rece. La ieșirile din casă în condiții de temperatură a aerului sub zero, moleculele de apă conținute în formula lor îngheață și pot provoca uneori degerături. Este de preferat să aplicați pe față mai întâi un ser cu acid hialuronic, pentru compensarea pier­derilor de umiditate, iar deasu­pra o cremă cu consistență grasă, de pildă una cu unt de shea nerafinat care consolidează structura pielii. Când circulați pe afară în zilele geroase, ar fi prudent să vă protejați zona sensibilă a obra­jilor cu o cold cream cu textură mai grăsoasă (Nivea). Ea poate fi îndepărtată ușor cu un șervețel, îndată ce intrați din nou într-o încă­pere încălzită.

Sfaturi pentru doamne și domnișoare

* Acizii grași nesaturați ajută la con­solidarea stratului cornos și păstrarea umi­di­tății. Sunt ideali pentru îngrijirea pielii foarte uscate, ca și a celei afectate de neurodermită (ex. Crema cu ulei de pri­mula de la Qi Ecosmetics, Crema ultra­hidratantă Bielenda Professional).

* Aerisiți cât mai des încăperile cu aer cald și uscat. Mai ales în timpul nopții, corpul pierde prin piele o cantitate însemnată de apă. Ajutați-vă tenul cu o mască hidratantă, utilizată de două ori pe săptămână, dimineața, înainte de apli­carea cremei de zi obișnuite (ex. Masca hidratantă A­vène, Masca intens hidra­tan­tă La Roche-Posay).

* Mai uscată decât res­tul obrazului, zona din jurul ochilor are nevoie de un supliment de îngri­jire. N-o neglijați, ci tamponați-o zil­nic cu acid hialuronic (ex. Cremă contur ochi cu acid hialu­ronic și coenzima Q10 Sabio, Cremă con­tur ochi și buze cu acid hialuronic pur și lipozomal Far­mec).

* Renunțați până în primăvară la geluri (conțin prea multă apă) și la loțiunile tonice cu alcool. Ambele usucă pielea, iar întrebuințarea lor pe vreme geroasă este chiar riscantă.

* Colagenul, zincul și biotina stimulează re­în­noirea celulară a pielii, care va deveni mai fer­mă și mai catifelată (ex. Doppelherz Collagen Beauty).

* Combinațiile de vitamine, minerale și oli­go­elemente benefice pentru piele se găsesc și sub formă de fiole buvabile (ex. Femovita Beauty de la NaturPharma).

* Persoanele cu tenul hipersensibil, care tinde să se înroșească la frig sau este afectat de rozacee, își pot fortifica vasele capilare și țesutul conjunctiv folosind un extract de alge brune cu efect antiinflamator (ex. Apa micelară cu extract de alge brune Ziaja, Loțiunea demachiantă și serul Red-Out Repechage).

* Cât de bogată ar trebui să fie consistența unei creme? Edificați-vă cu un test. Luați două din mostrele oferite gratuit în farmacii și aplicați produsele concomitent pe câte jumătate de față. Apoi decideți care dintre ele vă oferă o senzație mai plăcută.

* Ureea, lipidele și ceramidele reechilibrează pielea foarte uscată și atopică. Aceste substanțe combat uscăciunea severă, realizând o hidratare intensă și de durată (ex. Loțiunea intensivă Balneum Almirall).

* Întrucât nu posedă glande se­bacee, buzele necesită o protecție specială contra frigului. Cău­tați un balsam cu ceară de albine sau ungeți-le cu o picătură de miere (ex. Balsam de buze cu ceară de albine și vita­mina E Oriflame Tender Care, Bal­sam de buze cu miere și ceară de al­bine Apidava).

Îngrijire corectă în varianta masculină

Pielea bărbaților este mai groasă și, datorită secreției de testosteron, produce mai mult sebum decât cea a reprezentantelor sexului frumos. De aceea, în cazul lor, nu există o nevoie acută de a compensa deficitul de lipide. O spumă cu pH neu­tru sau un gel sunt suficiente pentru îndepăr­tarea impurităților. Alături de mâini, fața este cel mai intens expusă la acțiunea factorilor exteriori și, deseori, iritată din cauza bărbieritului. Ale­gerea optimă în această situație o constituie emulsiile cu ingrediente cu acțiune calmantă și antiinfla­matoare (ex. ceramide, pantenol, alan­toină), pre­cum și cremele hidratante cu vitami­nele C și E. O dată pe săptămână, se recomandă și un peeling enzimatic, pentru a împrospăta pielea.

(Toate produsele indicate în paranteze se gă­sesc în magazinele de cosmetice.)