Latura sumbră a universului digital

• Utilizarea excesivă a smartphone-ului și a internetului favorizează îmbolnăvirile și demența •

Bineînțeles că în zilele noastre nimeni nu s-ar mai învoi să renunțe la smart­phone, tabletă sau laptop, care îi permit să lucreze oriunde s-ar afla. Universul digital are avantajele sale, iar o întoarcere la tehnologiile deja depășite nu este nici posibilă, nici de dorit. Tocmai de aceea, e important să cunoaștem și fațetele mai puțin luminoase ale digitalizării, an­ga­jată astăzi într-o continuă ofen­sivă. Ele îi amenință mai ales pe copii, avertizează dr. Man­fred Spitzer, neu­rolog și psihiatru, pro­fesor la Univer­si­tatea din Ulm (Ger­mania).

Țări cum sunt Chi­na sau Coreea de Sud au recurs la adoptarea unor legi pen­tru protec­ția copiilor. În Germania s-a remarcat că există o legătură directă între instigă­rile de pe Facebook și agresiunile efective împo­triva imi­granților și că timpul exagerat de lung petrecut în fața unui ecran este una dintre cauzele accen­tuă­rii nuanței de cruzime la infracțiunile săvârșite prin violență. Dar neurologul nu se mulțumește să citeze studii, ci oferă și explicații ale co­nexi­unilor mai profunde. Conferința susți­nută de el pe 23 februarie, în sala Ateneului din București, a atras un public interesat, ce număra sute de per­soane. De curând, și cartea sa de suc­ces, intitulată „De­mența digitală”, a devenit ac­cesibilă citito­ri­lor de limbă română, datorită tra­ducerii publicate de Editura Humanitas.

Învățătura combate demența

Există o deosebire importantă între creier și calculator: la cel din urmă, spațiul de stocare va fi plin la un moment dat, așa încât, pentru a-i permite să funcționeze la fel de bine ca înainte, va trebui scoasă o parte din datele înmagazinate acolo. Creierul se comportă exact invers: cu cât un om învață mai mult, cu atât îi va fi mai ușor să învețe în continuare. „Sunt oameni care stăpânesc și 50 de limbi, iar creierul lor nu atinge limitele me­mo­riei, ci dimpotrivă. Pur și simplu, creează mai multe legături sinaptice. Pentru noile limbi adău­gate vor fi necesare numai niște mici modi­ficări”, explică neurologul.

Dar oare, în zilele noastre, mai tre­buie să ne chinuim cu învățarea lim­bilor străine? „Google lucrează la o aplicație, care va fi în curând capabilă să ne traducă texte din orice limbi”, ne informează Manfred Spitzer. „Atunci am putea să renunțăm la studierea lor.” Dar să fie oare inutilă această activitate? Nu chiar! Căci creierul funcționează la fel ca un mușchi, afirmă Spitzer: cu cât îl lași în repaus, cu cât îl antrenezi mai puțin, cu atât își pierde vigoarea. „Tinerii n-ar trebui să aleagă niciodată soluțiile comode”. Cu cât ei învață mai puțin, cu atât se formează mai puține conexiuni neuro­nale și cu atât mai de­vreme vor fi amenințați de o demență de tip Alzheimer sau de alte procese dege­ne­rative.

Demența nu este o boa­lă, ci o manifestare a de­clinului mental. El va avea o durată mai lungă, dacă pornește de la un nivel mai înalt. De aceea este im­portant să învățăm cât mai mult în tinerețe – și apoi mai departe, până la sfârșitul vieții. O dovedește cu prisosință așa-numitul „studiu al călugărițelor” (The Nun Study) al doctorului David Snowdon, care a urmă­rit timp de câteva decenii evoluția aptitudinilor cognitive, la 678 de călugărițe. Una dintre partici­pante, sora Mary, a avut mereu rezultate excelente la teste, chiar și la o vârstă înaintată. Până la 84 de ani, ea a lucrat ca profesoară, dar și după aceea, disponibilitatea ei de a se implica în diferite pro­iecte a rămas intactă, până în momentul decesului, survenit la 101 ani. Cu atât mai mare a fost sur­priza, când la autopsie s-a descoperit că tocmai sora Mary suferea de maladia Alzheimer. Creierul ei era încăr­cat de plăcile amiloide tipice, res­ponsabile pentru pierderile ma­sive de neuroni. Și totuși, declinul cog­nitiv nu s-a manifestat la ea prin nici un fel de simptome, în­trucât inițial avusese un nivel men­tal foarte ridicat. „Când creierul e bine antrenat, este po­sibil să se distrugă mulți neuroni, fără ca acest fapt să se observe”, conchide Spitzer. De reținut, deci: învățătura ar trebui îndrăgită din copilărie, căci ce nu asimilezi în tinerețe va fi greu de recuperat mai târziu. Iar părinții au motive întemeiate să-și facă griji: „La copiii care se joacă mult pe tele­fonul mobil, demența se va declanșa mai devreme”.

Specialistului nu i se pare câtuși de puțin util pretinsul „jogging pentru creier” prin metode cum sunt cuvintele încruciște, Sudoku sau jocurile pe calculator, concepute special pentru seniori. An­trenarea „mușchiului numit creier” nu se poate face doar prin cultivarea anumitor abilități. Tre­buie atins un grad înalt de prelucrare a cunoș­tin­țelor acumulate.

Programele educaționale sunt dăunătoare?

S-a spus mereu că școlile ar trebui dotate cu calculatoare și internet. Statul susține asemenea programe: în Germania s-au cheltuit cinci mili­oane de euro pentru instalarea de computere în sălile de clasă, iar numeroși părinți aleg instituțiile de învățământ, tocmai pe asemenea criterii. To­tuși, Spitzer îi sfătuiește să prefere, dimpotrivă, școlile fără laptopuri. Deoarece zeci de studii recente arată că elevii învață mai bine atunci când n-au la dispoziție un laptop, un telefon mobil și o conexiune la internet.

În ce privește țările sărace și copiii slabi la în­vă­țătură, a existat până acum opinia că internetul și calculatoarele ar ajuta la reducerea decalajului de instruire. În realitate, lucrurile stau exact in­vers, după cum o demonstrează limpede rezulta­tele obținute în școli unde smartphone-urile au fost interzise: în situația școlară a elevilor perfor­manți (20%) s-au produs modificări neglijabile, în schimb, la nivelurile inferioare, notele s-au îmbunătățit vizibil. Iar cel mai mult au avut de profitat de pe urma acestei interdicții tocmai copiii cu dificultăți de instruire.

Care ar putea fi explicația? Pe de-o parte, elevii slabi nu-și folosesc de fapt, telefonul, pentru a căuta informații, ci pentru a avea acces la filme care promovează violența, chaturi, jocuri sau con­ținuturi cu caracter pornografic. Pe de altă parte, simpla prezență a unui smartphone compromite procesul de învățare. Citând un studiu din 2017, Spitzer avertizează: „Când telefonul se află în încăperea unde învață copilul, capacitatea lui de memorare scade semnificativ”. Chiar și rezul­tatele la testele IQ vor fi cu 5% mai puțin satis­făcătoare. „Creierul este ușor de distras”, explică neurologul. „Te gândești în permanență că poate ai primit un mesaj sau că trebuie să verifici ceva pe Facebook”.

Când internetul ne îmbolnăvește

Întrebuințarea abuzivă a telefonului, interne­tului și calculatorului atrage după sine probleme de sănătate. Se cunoaște de o bună bucată de vre­me că există o legătură între navigarea îndelun­gată pe internet și apariția hipertensiunii la per­soane din ce în ce mai tinere. Că multele ceasuri petrecute online șubrezesc sistemul imunitar, pregătind terenul pentru infecții și chiar pentru o boală malignă. Că utilizarea smartphone-ului pro­voacă mai multe accidente de circulație decât al­coolul. Studiile arată că sentimentele de anxietate și frustrare cresc proporțional cu timpul de utili­zare a telefonului mobil. Iar scanările RMN de­monstrează că dependența de jocuri pe calcu­lator sau de Facebook afectează aceleași arii ce­rebrale ca și consumul de droguri. Adicțiile pro­duc modificări în creier și este șocant faptul că 90% dintre utilizatorii de Facebook se comportă ca niște toxicomani, declară Spitzer. Un alt exemplu este cyberhondria, numită și „morbus Google”: bolnavii caută pe internet informații legate de suferințele lor și își pun singuri un diag­nostic, de obicei mai grav decât cel real, căci nu­meroase simptome se regăsesc atât la afecțiuni inofensive, cât și la cele ce pun în pericol viața pacientului. Aceasta constituie o sursă de teamă și stres, care se repercutează negativ asupra stării de sănătate – cu consecințe palpa­bile.

Deși pare greu de crezut, internetul a contribuit în ultimii ani și la creșterea masivă a incidenței bo­lilor cu transmitere sexuală. Plat­for­mele online care stabilesc contacte între cei aflați în căutarea unui parte­ner mediază zilnic 15 milioane de par­tide de sex ocazional! „În literatura medicală se găsesc multe studii pe această temă, despre care presa pare să nu fi aflat încă nimic”, remarcă neu­ro­logul. De ce? „Fiindcă industria digitală se sprijină pe cel mai masiv și mai bogat lobby de pe planetă. Ama­zon și Google plătesc jurnaliști care se străduiesc să ne convingă că tre­buie să le cumpărăm neapărat copiilor noștri un device sau altul, căci în caz con­trar, ei nu vor ține pasul cu colegii lor de generație și riscă să fie margi­nali­zați. Ar trebui să ne dăm seama că de fapt le sacrificăm sănătatatea, sus­ți­nând interesele financiare ale celor mai avuți oameni de afaceri din lume.”

Cum sunt protejați copiii în China și Coreea de Sud

Una dintre principalele probleme de sănătate pe care telefonul mobil le poate provoca la copii este miopia. Căci, dacă privim frecvent un obiect situat la mică distanță, așa cum este ecranul unui smartphone, care își trimite lumina direct spre fundul de ochi, globul ocular trebuie să se alun­gească, pentru a focaliza corect. La copii, el crește efectiv în lungime, ceea ce duce la miopie. Spe­cialistul oferă date concrete: în Germania, elevii de nivel mediu citesc cam 15 minute pe zi, în schimb stau cu ochii pe smart­phone 5,4 ore. În Europa, suferă deja de miopie 30%-40% dintre copii, în China 80%, iar în Coreea de Sud chiar 95%. Îngrijorător nu este numai faptul că tot mai mulți oameni sunt siliți să poar­te ochelari ci, în primul rând, acela că miopia reprezintă unul dintre factorii de risc ai orbirii. Așadar, un anumit procent din copiii miopi își vor pierde com­plet vederea la bătrânețe.

Din acest motiv, China s-a ho­tărât să ia măsuri. A adoptat pre­vederi legale, care le interzic elevi­lor să utilizeze telefonul în școală și îi obligă să-și petreacă recreațiile în aer liber, unde lumina naturală și focusarea privirii la distanță combat tendința spre mio­pie. Și Coreea de Sud, unul dintre cei mai mari producători de telefoane inteligente și, totodată, o țară cu un procent uriaș de populație dependentă de ele (40%), a găsit căi legale pentru a proteja generația tânără. S-a introdus obligativitatea soft-urilor de control parental, care blochează accesul minorilor la site-urile pornografice și transmit automat o notificare către părinți, în momentul în care copiii depășesc durata recomandată de utili­zare a smartphone-ului. Iar după ora 24, nu li se mai permite intrarea pe internet.

Manipularea voturilor și a deciziilor de cumpărare

Rețelele de socializare joacă un rol important în manipularea populației. Este un fapt deja do­vedit că Facebook a influențat rezultatele unor scrutinuri electorale, declară Manfred Spit­zer. Principalul instru­ment folosit în acest scop sunt faimoasele „fake news”, știrile false. Există un studiu care a cercetat viteza și raza de răspândire a 126.000 de știri puse în circulație pe Twitter. S-a constatat că informațiile fabricate se propagă incomparabil mai repede decât cele reale și ajung la mai multe grupuri de utilizatori. De ce? Fiindcă sunt mai incitante. „Dacă postezi «Doi plus doi fac patru», ceea ce este un adevăr, aceasta nu va interesa pe nimeni”, exemplifică specialistul. „În schimb, publicând un titlu de genul «Papa așteaptă un copil», vei avea audiența asigurată”. Știrile improbabile sunt întotdeauna mai captivante, subliniază Spit­zer.

Dar și like-urile date cu prea mare ușurință pe Facebook servesc, în ultimă instanță, la manipu­larea unor decizii, de astă dată a celor legate de achiziționarea unor mărfuri. Pe baza nevino­vatelor like-uri, administratorul rețelei definește personalitatea fiecărui utilizator în parte, având astfel posibilitatea să dirijeze către el conținuturi cu caracter publicitar precis, calibrate în funcție de preferințele lui individuale, pentru a-l deter­mina să cumpere anumite produse. S-a calculat că utilizarea acestei metode de individualizare a ofertei a dus la creșterea cu 50% a volumului de vânzări online. Insinuarea în intimitatea utilizato­rilor este totuși neliniștitoare: după 9 like-uri, Facebook îi cunoaște la fel de bine ca pe un coleg de serviciu, după 60-70 ca pe un prieten, iar după 250-300, ca pe un partener de cuplu. Numai în Eu­ropa, platforma a întocmit profilurile a peste 200 milioane de potențiali cumpărători. „Așa ceva nu e permis. Contravine legilor!”, se revoltă neuro­logul.

Incitarea la violență – și antidotul

Între acțiunile ostile îndreptate contra imigranților și postările dușmănoase de pe Facebook legătura este evidentă. Însă există și conexiuni mai subtile. În ultimii ani, spu­ne Manfred Spitzer, poliția germană ra­portează un număr crescând de agresiuni brutale, la care atacatorul continuă să-și lovească victima chiar și după ce ea a căzut la pământ. Explicația: pur și simplu, lipsa de empatie. Căci, cu cât copiii și tinerii petrec mai mult timp izolați într-un univers virtual, cu atât capacitatea lor de empatie scade: „Efectul este cuantificabil și demonstrat prin studii de lungă durată”. Compasiunea se poate deprinde numai în condițiile comunicării și integrării sociale. De aceea, pentru a se dezvolta sănătos, creierul tânăr are nevoie de învățătură, de activități utile, desfășurate în lumea reală, și de contacte interumane. Iar seniorilor, neurologul le recomandă mai în glumă, mai în serios: „Pro­curați-vă un nepot”. Fiindcă neastâmpărul și întrebările iscoditoare ale celor mici le vor stimula gândirea și creativitatea. Alte remedii contra de­cli­nului cognitiv la vârsta a treia sunt: umorul, dansul, participarea la spectacole – mult mai efi­ciente decât cuvintele încrucișate ori Sudoku.

Deosebit de utilă pentru sănătatea mentală este și „starea de flow” (sau „de flux”), cum o numesc psihologii: sentimentul euforic, generat de con­centrarea și implicarea maximă într-o activi­tate creativă, de care ne lăsăm absorbiți complet. „Sta­rea de flow combate depresia, ne oferă momente de fericire, pentru că nu ne mai gândim doar la propria persoană, ci participăm la un demers con­structiv”, încheie profesorul Manfred Spitzer.

NINA MAY, Deutsche Allgemeine Zeitung für Rumänien