Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Aerul planetei se curăță și cântecul păsărilor se aude din nou

– A trebuit să vină o pandemie pentru ca oamenii să respire aer curat. Blocajele industriale și reducerea circulației au dus la scăderea drastică a poluării –

Imagini publicate de NASA au arătat cât de drastic s-a redus poluarea în China

Primele vești bune privind reducerea poluării au sosit din Wuhan, exact din locul de unde a în­ceput această iarnă să se propage noul co­ro­na­virus. Știrea a fost cu atât mai îmbucurătoare cu cât China este considerată cea mare poluatoare industrială din lume. „Spre comparaţie, declinul emisiilor de gaze cu efect de seră înregistrat în ultimele trei săptă­mâni în China este apro­xi­mativ egal cu can­titatea de di­oxid de car­bon pe care statul New York o pro­duce în­tr-un an în­treg, apro­xi­mativ 150 de mi­lioane de tone”, explica la sfâr­șitul lunii februa­rie Lauri Mylly­vir­ta, ana­list în cadrul „Cen­trului de Cercetare în do­­me­niul Energiei şi Ae­ru­lui Curat” (CREA) din Fin­landa, pentru pres­ti­gioasa revistă ame­rica­nă „New York Times”.

În China, emisiile de dioxid de carbon au scăzut cu aproape un sfert faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. Totul, ca urmare a închi­derii fabricilor și uzinelor, a reducerii cererii de cărbune şi petrol, a limitării zborurilor, precum şi a faptului că mulţi chinezi s-au aflat în caran­tină şi nu au mai folosit maşina sau transportul în comun. Fenomenul a putut fi observat și de NASA, care l-a ilustrat vizual, publicând mai multe imagini ale regiunii Wuhan, realizate din satelit, și care arată exact cât de mare a fost reducerea poluării din China.

„Este pentru prima dată când am văzut o cădere atât de dramatică, pe o zonă atât de lar­gă, pentru un eveniment specific”, a afirmat Fei Liu, un cercetător al calității aerului la Centrul de zbor spațial Goddard.

Cel mai curat aer de la al Doilea Război Mondial încoace

Faptul că pandemia blochează economiile lumii, fapt deloc îmbucurător, ne-ar putea de altfel ajuta să asistăm la cea mai mare scădere a emi­siilor de dioxid de carbon de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. „Nu m-ar mira să văd o scădere cu 5% sau mai mult a emisiilor de dioxid de carbon în acest an, lucru care nu a fost văzut de la sfârşitul celui de-al Doilea Răz­boi Mondial. (…) Nici că­derea Uniunii Sovietice, nici diferitele crize de petrol sau financiare din ultimii 50 de ani nu sunt sus­cep­ti­bile să fi afectat emisiile aşa cum o face aceas­­tă criză”, a afirmat Rob Jackson, preşedintele Global Carbon Project.

Munții Himalaya, vizibili pentru prima dată, după 30 de ani

Pe măsură ce nivelul de poluare a scăzut, aerul a devenit mult mai limpede și în nordul Indiei. Pentru locuitorii orașului Jalandhar (din statul Punjab), asta nu a însemnat doar că au putut în sfârșit să respire mai bine. Ei au avut parte și de o altă surpriză de pro­por­ții: pentru prima dată după trei decenii, ei s-au putut delecta cu priveliștea im­presionantă a Himalayei, cel mai înalt sistem muntos de pe globul pământesc, care se află la circa 200 de kilo­metri dis­tanță de lo­calitate. Entu­zias­mați, indienii din Jalandhar s-au apu­cat să imor­ta­lizeze acest moment cu totul și cu totul spe­cial, ieșind pe bal­coane sau urcân­du-se pe acoperișuri și postând pe rețe­lele sociale zeci de fotografii ale ineditului peisaj. De altfel, mulți dintre ei au mărturisit cu regret că această ocazie a fost unică. Puțini nutresc spe­ranța să poată vedea și pe viitor, de la ferestrele caselor, splendidul lanț muntos. „Putem vedea clar, de pe acoperișurile noastre, munții aco­periți de zăpadă. Și nu doar asta. Stelele sunt vizibile noaptea. N-am mai văzut nimic ase­mă­nător de zeci de ani”, a scris pe Twitter Sant Balbir Singh Seechewal, un apărător al naturii, care se străduiește să atragă atenția opiniei publice, cu privire la pro­blemele ridicate de poluare și care consideră că fenomenul petre­cut acum ar tre­bui luat drept un sem­nal important, având menirea de a ne trezi la rea­litate. „Nu mi-aș fi ima­ginat nicio­dată că voi avea parte de o at­mosferă atât de curată în jurul meu. Inima­ginabilul s-a întâmplat. El ne arată că nimic nu este im­po­sibil. Trebuie să conlucrăm pentru ca lucrurile să rămână așa”, a adă­ugat el.

„Niciodată până acum nu am văzut lanțul muntos Dhaula­dar (par­te a Himalayei – n.r.) de pe aco­pe­rișul casei mele din Jalandhar… Nicio­da­tă nu mi-aș fi imaginat că acest lucru e po­sibil. Asta este o dovadă clară a impactului pe care îl are po­luarea asupra noastră și asupra Ma­mei Pă­mânt…”. „O priveliște minunată”, a comentat, la rân­dul său, fostul jucător indian de cricket Har­bha­jan Singh. „Iată cum este cu adevărat natura și cum am stricat noi lucrurile. Acesta este lanțul muntos Dhauladar al Hima­layei, vizibil după 30 de ani din Jalandhar, după ce poluarea a scăzut la cel mai mic nivel”.

Oamenii de știință au confirmat și ei că po­luarea din India a scăzut drastic, făcând ca aerul să fie mult mai limpede și mai curat decât în mod obișnuit. În New Delhi, de pildă, care este unul dintre cele mai importante centre urbane din India, fiind capitala acestei țări, specialiștii au înregistat în martie o scădere spectaculoasă a particulelor în sus­pensie (PM10), cu până la 44 de procente, și totul de la o zi la alta. Ca­rantina a fost impusă aici în 22 martie, iar pri­mele efecte s-au simțit chiar de a doua zi. Datele interesante pe termen ceva mai lung au fost furnizate și de publicația India To­day, care a citat un raport potrivit căruia, în in­tervalul 16-27 martie, indicele de calitate a aerului s-a îmbu­nătățit în me­die, pe tot cuprinsul țării, cu nu mai puțin de 33%.

Vești bune au venit și din Italia

La mijlocul lunii mar­tie, Agenţia Spaţială Euro­peană (ESA) a publicat un docu­men­tar care arată cât de mult a scă­zut în martie nivelul de poluare în nor­dul Italiei, comparativ cu luna ianuarie, în urma măsurilor restrictive impuse de autorități în con­textul pandemiei. „Deşi ar putea fi variaţii uşoare ale datelor din cauza pla­fonului de nori şi a vre­mii schimbătoare, suntem încre­zători că re­du­cerea observată a emisiilor coincide cu ca­rantina din Italia, care conduce la un trafic şi la activităţi industriale mai scăzute”, a spus Claus Zehner, coordonatorul misiunii satelitare Co­per­nicus Sen­tinel-5P.

Nordul Italiei era până de curând o zonă roșie din cauza poluării, cerul fiind acoperit aici per­manent de un nor de particule grele. De altfel, oamenii de știință afirmă tot mai convinși că exact acolo unde e poluarea aerului mai mare, crește și numărul persoanelor mai vulnerabile la viruși. Această observație a început să fie făcută încă din anul 2002, când cercetătorii chinezi au remarcat, în contextul epidemiei SARS, că numărul per­soa­nelor infectate era de două ori mai mare în zonele cu un nivel mai ridicat de poluare. Acum, cerce­tătorii au avut tristul prilej să facă o constatare similară și în cazul Italiei. Într-un studiu publicat în revista științifică „Environmental Pol­lution”, cer­ce­tătorii de la Uni­versitatea Aarhus din Da­ne­marca s-au întrebat de ce rata de mortalitate a fost de până la 12% în unele zone din nordul Ita­liei, comparativ cu doar 4,5% în restul țării. Ei au des­coperit o „posibilă corelare între poluarea ae­ru­lui și rata mor­ta­lității din două dintre cele mai afec­tate regiuni ale nordului Italiei”: închiderea mul­tor fabrici, deter­mi­nată de pandemie, ce le-a per­mis italienilor din nordul țării să res­pire aer curat.

Aer de munte în București

București. Martie 2019 (Foto: Shutterstock – 2)

„Bucureștenii res­pi­ră, astăzi, aer de mun­te!”, anunța la 16 mar­tie Ministerul Mediului. „As­tăzi, de exemplu, la stația de la Cercul Mi­litar, la ora 11:00, con­centrația de PM10 era de 17,95 mi­cro­grame, apro­piată de valo­rile în­re­gis­trate de stația de monitorizare de la Fun­data, ju­de­țul Brașov, sau cea de la Semenic, ju­dețul Ca­raș-Severin, ambele am­plasate în vârf de mun­te”, asemenea valori nu au mai fost înregistrate ni­cio­dată într-o zi lu­cră­toare de luni, în anii scurși, de când a fost pusă în funcțiune Rețeaua Națională de Mo­ni­torizare a Calității Aerului.

Pentru bucureșteni, chiar dacă bucuria a fost de scur­tă durată, ea fiind curmată rapid de polua­rea provo­ca­tă de arderea de­șeurilor, aces­ta a fost totuși un semn că se poate. Aceia dintre lo­cui­torii Capi­talei, care nu au avut niciodată ocazia să-și pă­răsească ora­șul, au înțe­les, poate, pentru prima da­tă în viață, ce în­seamnă cu adevărat aerul curat.

O liniște binecuvântată

Nu doar poluarea aerului s-a redus în această pe­rioadă în întreaga lume, ci și cea fonică, ale că­rei efecte nocive n-ar trebui sub nicio formă sub­estimate. Potrivit Agenției Europene de Me­diu (AEM), expunerea pe termen lung la zgomot cau­zează anual, în Europa, nu mai puțin de 12.000 de decese premature și contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice (pro­vocate de îngustarea arterelor inimii). Spe­cia­liștii estimează totodată că 22 de milioane de europeni suferă de un disconfort cronic ridicat din cauza poluării acus­tice, iar 6,5 milioane suferă cronic de tulbu­rări de somn severe. Atenție însă, cifrele reale ar pu­tea fi cu mult mai mari, mai ales dacă ținem sea­­ma de faptul că, în majoritatea țărilor euro­pe­ne, peste jumătate dintre locuitorii orașelor sunt expuși la niveluri de zgomot rutier de 55 decibeli sau chiar mai mari.

Însă nu doar oamenii au de suferit din cauza gă­lăgiei exagerate, ci și fauna sălbatică. Potrivit spe­­­cialiștilor, poluarea fonică poate reduce ca­pa­citatea de reproducere a viețuitoarelor, poate spori mor­ta­litatea acestora și poate determina migrarea ani­malelor către tot mai puținele zone care oferă liniște.

Ei bine, cel puțin deocamdată, poluarea fonică a devenit pentru mulți dintre noi doar o neplăcută amintire. Traficul rutier, feroviar, aerian și chiar na­val s-a redus dramatic, în contextul restricțiilor de circulație impuse de autoritățile din întreaga lume. Nici zgomotul provocat de diferitele fabrici nu mai e la același nivel ca mai înainte.

Și iată cum lu­mea, nu doar că poate, în sfârșit, să respire în voie, ci are și prilejul să se bucure cu ade­vărat de sunetele uitate ale naturii: ciripitul pă­să­rilor, foșnetul frunzelor bătute de vânt, cli­po­citul pâraielor și vuietul mării, pe care, până mai ieri, le ascultam doar înregistrate pe suport audio.

Speranțe pentru viitor

Partea bună a izolării din cauza coronavirusului: Bucureștiul fără poluare

În urma crizei financiare din 2008, poluarea aerului s-a redus cu 1,4 la sută – însă imediat după aceea s-a ridicat pe noi și nefericite culmi, de­pășind semnificativ nivelurile anterioare. De această dată, exis­tă însă speranțe că, în materie de mediu, lu­crurile ar pu­tea con­tinua să mear­gă într-o direcție bună și după sfârșitul pan­de­miei. De­sigur că fa­bricile se vor re­des­chi­de și oa­menii se vor întoarce la muncă. Ba, mai mult: din do­rința de a recu­pe­ra pier­derile sufe­rite, u­ne­le țări, pre­cum Sta­tele Unite, ar putea fa­ce complet abs­trac­ție de normele de mediu. Pe de altă parte însă, tra­ficul ar putea ră­mâ­ne ceva mai redus de­cât îna­inte de criza glo­ba­lă provocată de pan­demie. De ce? Pen­tru că multe din­tre firme vor fi rea­li­zat între timp că se poa­te lucra și de-aca­să, că pot func­ționa foarte bine și fără ca an­gajații să se de­pla­seze zil­nic până la birou.

Ca urmare a re­ce­siunii care ne va lo­vi fără dubii, s-ar putea reduce semni­fi­cativ și scan­da­loasa risipă de alimente de până a­cum, fenomen care ar avea și el efecte po­zi­tive asupra mediului.

Vești bune ar putea veni și din cu totul și cu totul alte domenii, din­tre care, unele la care nici nu v-ați fi gândit. Cum ar fi moda, care s-a dovedit în ultima veme din ce în ce mai nocivă pentru me­diu. Să ne gândim doar la faptul că pentru pro­du­cerea unei cantități de bumbac destinate con­fec­ționării unui singur tricou, se consumă nu mai pu­țin de 2.700 de litri de apă. Reciclarea hainelor – și nu numai – nu va mai fi privită doar ca un moft al ecologiștilor excentrici. Pentru tot mai mulți, ea ar putea deveni o necesitate absolută, impusă de împrejurări.

Dar după cum se afirma în marea publicație britanică The Guardian, cel mai mare impact al crizei actuale asupra mediului ar putea veni din percepția publică. După cumplita experiență cu coronavirusul, oamenii vor dori să trăiască într-o lume mai liniștită și într-un mediu mai sănătos. Nu vor mai vrea să-și sacrifice sănătatea de dragul bu­nului mers al economiei. Viața lor va fi mai presus de orice.

Comentând direcția în care au luat-o lucrurile, Inger Andersen, directorul executiv al Progra­mu­lui Națiunilor Unite pentru Mediu, a apreciat că natura ne trimite un semnal important: dacă ne­glijăm planeta, ne riscăm propria sănătate. Poate a sosit timpul să ne reobișnuim cu o atitudine cum­­pătată, cu modestia și cu respectul față de me­diul înconjurător.

Nu există comentarii

Răspunde și tu

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian