Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Oboseala de primăvară

Foto: Shutterstock (3)

– Zilele însorite s-au lăsat îndelung așteptate, dar în cele din urmă au sosit. Cu toate acestea, mulți oameni sunt apăsați de o senzație de toropeală. Să aflăm cum se ex­plică astenia de pri­măvară și la ce strategii putem re­curge pentru a ne energiza –

Sindromul sezonier

În lunile care au trecut ne-am dorit deseori să vedem iarăși pomi înfloriți, frunze de un verde crud, să auzim păsărelele ciripind și să simțim mân­gâierea razelor de soare. Din păcate, pande­mia care bântuie lumea face ca mulți dintre noi să vedem primăvara doar din dosul ferestrei, dar chiar și așa, inima ni se um­ple de bucurie. Și to­tuși, mulți dintre noi au rămas apatici și fără vlagă, ca și cum abia s-ar fi ri­dicat din pat după o boală. Specialiștii în crono­bio­logie ne lămuresc de ce: „În timpul iernii, ritmul nostru somn-veghe se de­calează și devenim mai lenți. Primăvara, organis­mul trebuie să se adap­teze la noile condiții de lumină și temperatură. Trăim ceva ase­mănător cu sindromul decala­jului de fus orar sau cu munca în trei schim­buri”. Și, întrucât corpul nostru are nevoie de câteva săptămâni pentru reseta­rea metabolis­mului și a siste­mului cardiovascular, în martie și aprilie apare clasica astenie de primăvară. Nu e vorba de o patologie clar definită, ci de o alterare a stării generale. Cu toate acestea, simptomele pot fi uneori destul de supărătoare, mergând de la ame­țeli și o somnolență continuă, până la un în­ceput de depresie.

Nu există statistici care să ne informeze exact asupra numărului de persoane afectate de acest sindrom sezonier. Sondajele ne arată însă că, din martie până în mai, cam jumătate din populația globului se plânge de amețeli, dificultăți de con­centrare și nevoie crescută de somn, sensibilitate la schimbările de vreme, labilitate afectivă sau tulburări de circulație. Astenia de primăvară afec­tează 60% dintre femei și numai 50% dintre băr­bați. O circumstanță agravantă o reprezintă faptul că, la sfârșitul lui martie, ceasurile se comută pe „ora de vară”. Noaptea respectivă se scurtează cu 60 de minute, ceea ce dereglează suplimentar cronometrul nostru interior. Specialiștii au remar­cat, de asemenea, că în momentul când zilele de­vin mai lungi, unii oameni își impun instinctiv exi­gențe sporite față de productivitatea proprie, pen­tru ca apoi, constatând că n-au putut realiza tot ce-și propuseseră, să se simtă de­pășiți și epuizați. Ceea ce demonstrea­ză că și factorul psihic joacă aici un rol deloc neglijabil. Oricum, cine se luptă cu o oboseală care durează de mai multe săp­tămâni ar trebui să-și con­sulte medicul de familie. Fiindcă ea poate proveni și dintr-o patologie organică, de exemplu o disfuncție tiroidiană, o anemie (pro­vocată de carența de fier) sau o apnee nocturnă (oprirea repetată a respirației în timpul somnu­lui).

Cei ce se așteptau ca ieșirea din frigul iernii să le redea dinamismul observă acum că tind mai degrabă să lâncezească. Căci tocmai căldura zile­lor de primăvară este res­ponsabilă de lipsa noastră de energie. În special per­soanele cu tensiunea arte­rială scăzută (categorie în care se regăsesc adesea femeile scunde și slăbuțe) sunt cele ce se mobili­zează foarte greu. Irigația sang­vină la nivelul creierului fiind mai slabă, apar obo­seala și ame­țelile. Proble­mele de circulație sunt accentuate și de vremea instabilă, tipică pentru lunile de pri­măvară. Fluc­tuațiile ei favorizează totodată in­fecțiile. Și chiar dacă nu zăcem la pat doborâți de febră, o răceală încăpă­țânată este de ajuns ca să ne epuizeze.

Însă dacă usturimea din gât, secrețiile nazale abun­dente, ochii înroșiți și sen­zația de scădere a for­ței mus­culare persistă săptă­mâni întregi pri­măvara, ar putea fi vorba nu de răceală, ci de o alergie. Reac­ția exagerată a siste­mului imunitar la sub­stanțe în realitate ino­fensive, deseori la polenul de arbori și arbuști timpurii, ca alu­nul sau mesteacănul, pro­voacă, de asemenea, stări de oboseală extremă. Când o reacție alergică determină inflamarea mucoasei nazale, aceasta poate duce la o oxigenare deficitară în timpul somnului, deci la un somn mai puțin odih­nitor și la o stare con­tinuă de oboseală în cursul zilei. Dacă se sus­pectează prezența acestei afecțiuni, primul pas ar fi să se ia legătura cu un medic alergolog. Rinita alergică poate fi ținută sub control printr-un tra­tament cu medicamente anti­his­taminice și, pe termen mediu, printr-o terapie ce vizează de­sen­sibilizarea, adică modificarea răs­punsului imun la alergenii individuali.

O melancolie difuză

Oricine se trezește cu greu dimineața poate con­firma că oboseala se repercutează negativ asupra stării de spirit. Astfel încât, deși primăvara face să renască întreaga natură și transmite senti­mentul unui nou început, există mulți oameni care cad pradă unei melancolii difuze. Cauzele nu sunt pe deplin cunoscute, dar se presupune că ele au legătură cu secreția de serotonină, hor­monul generator de optimism. Cea mai bună stra­tegie de apărare constă într-o expunere ma­sivă la lumină. Căci lumina de zi reprezintă remediul optim în situațiile când organismul și implicit psihicul „au pierdut cadența”. Procesul este dirijat de creier în conlucrare strânsă cu ochii, iar culoarea luminii joacă un rol important. Ponderea mare a luminii roșii predispune la somn, pe când lumina albastră, care predomină dimineața și în jurul prânzului, ne ține în stare de veghe. Melanopsina, un fotopig­ment de pe retină, identificat abia în urmă cu un deceniu, percepe lumina din spectrul albastru și trimite informația către ceasul nostru interior din creier.

Vitamina soarelui

În subsidiar, baia de soare reface rezervele de vitamină D, epuizate peste iarnă. Această așa-numită „vitamină a soarelui”, care este de fapt un hormon, se formează în stratul su­perior al pielii, sub acțiunea razelor ultraviolete. Specialiștii afir­mă că ea exercită o influență consi­dera­bilă asupra psihicului nostru. Un studiu realizat la University College London a pus în evidență faptul că persoanele cu un nivel ridicat al vitaminei D (mai mare de 75 nmol/l) prezintă un risc redus de a dezvolta afecțiuni psihice, cum sunt depresia ori tulburările an­xioase. De aceea, îndată ce vre­mea va fi suficient de caldă, ar trebui să vă expuneți pentru câteva minute la soarele primăverii nu nu­mai fața, ci și brațele și picioarele neaco­perite, și fără niciun fel de protecție solară. Cu cât oferiți raze­lor UV o suprafață mai mare de piele, cu atât va începe mai repede să funcționeze producția de vitamină D.

O tură în pas alert

De asemenea, medicii ne recomandă să facem neapărat mișcare, mai ales acum. Iată de ce: „În timpul iernii, ne mișcăm de regulă mai puțin, și din acest motiv pierdem o parte din forța și re­zistența musculară. Dacă am mai și luat în greu­tate, totul ni se va părea mai obositor decât altă­da­tă. Trebuie să ne îmbunătățim treptat condiția fi­zică”. În împrejurări normale, v-am fi îndemnat să faceți zilnic o tură de jogging și plimbări lungi în pas alert ori pe bicicletă. Dar în contextul actual, când până și sportivii de performanță se antrenează alergând kilometri întregi la ei acasă, în living, ori se lasă filmați pentru a dovedi că nu și-au pierdut măiestria fotbalistică folosind o rolă de hârtie igie­nică în loc de minge, toată lumea are libertatea să improvizeze. Iar dacă întâmplă­tor sunteți fericiții posesori ai unei biciclete de interior, nu aveți alt­ceva de făcut decât să pedalați cât vă țin puterile. Vă încredințăm că, urmând aceste câteva sfaturi simple, împreună cu cele pe care le puteți citi mai jos, veți învinge în foarte scurt timp astenia de primăvară.

Vezi și:

https://www.formula-as.ro/2020/05/04/cele-mai-bune-10-solutii-de-inviorare/

Nu există comentarii

Răspunde și tu

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian