Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

TIA ȘERBĂNESCU: “Stăm mai bine ca alții, dar să nu zicem hop”

Analiza politică a lunii APRILIE

“Comunitatea romă încalcă toate ordonanțele militare”

– A mai trecut o lună în care guvernul a avut de înfruntat pandemia de coronavirus mai mult decât orice alte provocări și probleme eco­nomice și sociale. Cum s-a descurcat?

– Este evident că prioritatea absolută este asigurarea sănătății populației, căci fără aceasta nu se poate face nimic. Se împlinesc două luni de la primul caz de îmbolnăvire cu coronavirus în România și am ajuns la peste 10.000 de in­fectați și peste 600 de morți. Iar specialiștii ne aver­tizează că nu suntem încă la vârful pande­mi­ei și că nu e momentul să ne relaxăm și să con­tabilizăm eventualele gafe ale celor care ges­tionează criza. Bineînțeles că aceste gafe n-au lipsit și nu ar fi lipsit nici dacă nu era pandemia, pentru că asta e soarta guvernelor.

Oficialii noștri s-au declarat mulțumiți că stăm mult mai bine la toate capitolele decât alte țări, ca Italia, Spania, Germania. Ceea ce e ade­vărat, dar cum noi n-am ajuns la vârful pande­miei și cum aceasta tinde să se cronicizeze, este prea devreme să spunem “hop!”.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că după 15 Mai se vor relaxa măsurile restrictive, cel puțin în privința circulației persoanelor. To­tuși, ne-a avertizat că destule restrângeri de drep­turi și libertăți vor rămâne în vigoare, pentru că lupta cu pandemia nu e la final. În ciuda acestui avertisment, am văzut că o parte dintre cetățeni nu mai au chef să respecte nici o opreliște, și de aici au apărut confruntări cu forțele de ordine. Comunitatea romă, cel puțin, a devenit foarte agresivă și încalcă toate ordonanțele militare, participând cu sutele la nunți, înmormântări și alte evenimente. Inclusiv la bătăi de stradă.

“Guvernul Orban a greșit trimițând lucrători agricoli în Germania”

– Guvernul însuși și-a încălcat ordonanțele mi­litare. Noi suntem ținuți în case, dar pentru că Germania a avut nevoie de muncitori cu ziua care să le culeagă sparanghelul, guvernul a permis plecarea a mii de români la lucru în stră­inătate, în condiții de totală ignorare a re­gulilor de “distanțare socială”. De ce a decis gu­vernul astfel?

– A comis o eroare impardonabilă. Mulți din­tre acești muncitori agricoli proveneau din zone carantinate, cum e Suceava, iar unul dintre ei a mu­rit de cum a ajuns în Germania, semn că oa­menii aceia nu au fost nici măcar testați înainte. Alții sunt nemulțumiți de condițiile de lucru și ar vrea să se întoarcă, dar nu au cum. O parte re­clamă că n-au parte de îngrijire medicală și, dacă se îmbolnăvesc, vor fi trimiși în țară, ca să se tra­teze aici. Prin urmare, guvernul nostru a permis un fel de navetă în care oamenii pot deveni că­răuși ai virusului și riscă foarte mult. Așa că să nu ne mirăm dacă va crește numărul de îmbol­nă­viri. Din aceste motive, guvernul Ludovic Orban a primit foarte multe critici. Dar, nu pare să fi învățat ceva după această experiență, pentru că, zilele trecute, au fost depistate alte autocare cu români care plecau noaptea, pe furiș, la mun­că în străinătate.

– Nu e condamnabil că oamenii pleacă la lu­cru în străinătate, mulți dintre ei neavând un­de munci în România sau fiind opriți de la lucru aici, pe motiv de pandemie. Întrebarea este de ce își încalcă guvernul nostru propriile reguli, la cererea altor guverne?

– E o greșeală. Firește că oamenii nu au nici o vină și că n-au plecat de capul lor. Probabil că o discuție Merkel – Iohannis a dus la această situație, care, iată, nu ține de o excepție, ci tinde să devină regulă. Pentru că o încălcare a urmat alteia. Iar riscul cine și-l asumă? Și, în plus, cum poți să le ceri celorlalți români să stea în case, sub amenințarea cu amenzi colosale, de vreme ce tu faci astfel de încălcări flagrante ale propriei legi? Ne putem aștepta chiar la derapaje care să compromită tot ce s-a câștigat prin carantină.

– Amenzile însumate pe prima lună de stare de urgență se cifrează la 80 de milioane de eu­ro, adică tot atât cât s-a încasat din impozitul plă­tit de firme în primele două luni ale anului. Peste 200 de mii de români au fost amendați pentru diferite încălcări ale ordonanțelor mili­tare…

– Putem spune că e un fel de taxă pe pan­de­mie. Unii polițiști mărturiseau că șefii lor îi obli­gă să dea amenzi, că au un plan, cum era odată și la poliția rutieră. Iar amenzile sunt dispro­por­ționate, prin comparație cu veniturile noastre. Unde mai pui că au și motivații aberante? Mulți nu vor avea de unde să le plătească. De exemplu, un bărbat a vrut să se sinucidă din pricina fap­tului că era plin de datorii, fără nici un venit, stă­tea cu patru copii într-o casă fără curent, fără apă, fără nimic. Și pentru că a fost oprit de la a-și lua zilele de către poliție, a fost amendat cu 10.000 de lei. Păi, de unde să plătească, dacă el nu avea nici după ce bea apă și a vrut să-și ia viața din cauza asta? Nu suntem în plin absurd?

“La război, scoți cercelul și iei pistolul”

– Am mai avut în această perioadă și un spec­tacol al declarațiilor politice, care se voiau științifice. Unii specialiști, precum dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Matei Balș din București, a pretins că putem scăpa de coronavirus numai dacă îi băgăm pe bătrâni într-un soi de lagăre.

– Dr. Streinu-Cercel a și plătit cu funcția de șef al Comisiei anti-Covid 19 din Ministerul Să­nă­tății. Dar au fost multe declarații politice moti­vate de grija pentru sănătatea populației, vezi bine. Ele au însoțit combaterea Covid-ului cu com­baterea guvernului. Și invers. Guvernanții au încercat să arate că au lucrurile sub control, Opoziția a vrut să demonstreze contrariul… Iar în cazul demiterii dr. Cercel, Opoziția, indignată la început, a vrut ca întregul guvern să deconteze declarația aberantă privind luarea din familii a bătrânilor și izolarea lor în locuri speciale de carantinare, prin hoteluri sau pe unde se mai pu­tea. Culmea este că, în final, Streinu-Cercel a fost apărat public taman de PSD, el fiind în rela­ții apropiate cu unii lideri de partid, mai ales cu Gabriela Firea. Fapt este că dr. Adrian Streinu-Cer­cel a fost înlocuit la șefia comisiei anti-Covid din Ministerul Sănătății cu dr. Adriana Pistol. Ma­nevră de război, ca să zicem așa. Căci la răz­boi scoți cercelul și iei pistolul.

“Toate partidele vor trece prin testul pandemiei”

– Dincolo de aceste polemici, ați identificat la guvernul Ludovic Orban semnele vreunui plan de repornire a economiei și de com­pen­sare a celor care au fost afectați de măsurile luate de stat pentru oprirea pandemiei?

– La prelungirea stării de urgență, care s-a pe­trecut la jumătatea lui Aprilie, partidele lui Tă­riceanu și Ponta s-au opus în Parlament, iar PSD și-a dat votul numai sub condiția ca guvernul PNL să prezinte un raport săptămânal privind mă­surile pe care le ia pentru repornirea eco­no­miei. Au trecut deja câteva săptămâni, dar guver­nul n-a prezentat nici un raport și a negat dreptul Opoziției de a emite asemenea pretenții. Drept care, Opoziția amenință cu o moțiune simplă contra guvernului și cu plângeri la Curtea Cons­ti­tuțională.

Totuși, unii antreprenori au reînceput lucrul, pe cont propriu. Reparații de drumuri și cons­truc­ția unor tronsoane de autostradă se fac. Anu­mite companii de construcții de clădiri muncesc și ele. Uzina de automobile Dacia și-a reluat par­țial activitatea. Cât despre un plan mai vast de repornire a economiei, potrivit premierului Or­ban, acesta este în analiză sectorială, în dezba­teri, în evaluări… Așteptăm să vedem când se va în­tâmpla. Cu atât mai mult că se anunță și o se­cetă mare, care ne va tăia și mai mult din sporul economic. Până atunci, premierul Orban a des­co­perit o “evoluție a economiei în V”. De fapt, aceea e evoluția pandemiei, nu a economiei, care n-a evoluat în nici o literă și în nici o cifră.

– Totuși, sondajele de opinie nu arată o scă­dere a opțiunilor de vot pentru PNL. Ultimul, realizat de Sociopol, îi dă PNL o cotă foarte bu­nă, de 43% din intențiile de vot.

– Depinde de cine face sondajul. Altele arată, de pildă, că PNL se află în picaj, de la 47%, cât a­vea acum vreo două luni, la 31%. E limpede în­să că toate partidele vor fi judecate la urne în func­­ție de cum se comportă în această criză. PNL va fi votat după cum va scoate țara din aceas­tă pan­de­mie, cu ce cos­turi, cu câți bolnavi și câți morți, și după cum va reuși să repornească mo­toarele economiei, astfel încât să nu ieșim dintr-o criză sa­nitară severă și să dăm în una economică fa­tală. Opoziția va avea și ea de dat socoteală pen­tru faptele ei: a ajutat la ieșirea din criză sau a încurcat, ori, mai rău, a agravat si­tuația? E un test al pandemiei prin ca­re vor trece toate partidele.

Claudiu Tarziu

Claudiu Târziu (n. 1973, Bacău) a absolvit Facultatea de Drept la Iași și Facultatea de Comunicare și Relații Publice la Bucu­rești. Debut în presă: 1992. A fondat și a condus șapte publicații locale sau centrale, între care cea mai longevivă a fost revista „Rost” (2002-2012). A fost jurnalist de investigații la cinci cotidiane naționale, iar din 2006 este redactor la „Formula AS”. A publicat volumele: „Maria Ploae – viața pe scene” (Ed. UCIN, București, 2014) și „Cei 13 care m-au salvat” (Ed. Rost, București, 2018).

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian