Analiza politică a lunii IULIE
„Planul de relansare economică sună bine, dar trebuie să îl privim rezervat”
– Suntem în miezul verii, vreme de vacanță, iar căldura și dorul de ducă fac ca toată zarva politică să fie acoperită ca de un strat de pâslă, știrile făcându-și drum cu greu spre marele public. În această stare de deconectare, care apreciați că a fost evenimentul politic cel mai important?

– De departe, evenimentul politic al lunii, unul cu implicații economice importante, a fost stabilirea bugetului pentru fiecare stat în următorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene. României i-a revenit o sumă importantă, 80 de miliarde de euro, bani pe care, mă rog, rămâne să fim și în stare să-i absorbim. Fără o legătură directă, dar în aceeași logică economică, pe plan intern am mai marcat un eveniment semnificativ: PNL și-a prezentat planul de relansare economică a țării, pentru următorii zece ani. Pe care președintele Klaus Iohannis l-a considerat un adevărat program de reclădire a României. PNL propune o serie de obiective majore, absolut minunate – 3.000 de km de autostradă, spitale regionale, metrou la Cluj, metrou spre Otopeni, un nou reactor la Cernavodă, un canal Siret-Dunăre etc. –, foarte multe promisiuni frumoase. Numai cele șapte minuni ale lumii antice lipsesc din acest program. Vom vedea ce se va realiza, pentru că planuri am mai avut, și fonduri europene am mai avut, dar n-am fost în stare să cheltuim nici măcar jumătate din ele. Așa încât chiar dacă avem perspective, trebuie să ne raportăm la ele cu rezervă.
„Cei care au negat epidemia de Covid cer acum amânarea alegerilor”
– Ne aflăm în precampania pentru alegerile locale, care s-ar putea desfășura în 27 septembrie a.c., așa cum au fost programate, deși există multe voci care cer amânarea lor, pe motiv de pandemie. Cum se prezintă tabloul electoral la zi, în opinia dvs.? Remarcați schimbări interesante în așezarea echipelor competitoare sau totul se desfășoară după un scenariu previzibil?
– La noi, scenariile politice sunt întotdeauna pe cât de previzibile, pe atât de imprevizibile. Adică, în general, e totul cam cum te așteptai, dar mai apare și câte ceva neprevăzut. La fel se întâmplă și acum. E adevărat că se poartă încă o dezbatere cu privire la oportunitatea ținerii alegerilor pe 27 septembrie. Guvernanții înșiși și-au luat ca măsură de precauție analiza evoluției epidemiei de Covid și, în funcție de ea, urmează să ia o decizie. Nu e mai puțin adevărat că cei care cer amânarea alegerilor, invocând epidemia, respectiv ALDE și PSD, sunt tocmai cei care au negat epidemia și pericolul existent, au îndemnat la nerespectarea restricțiilor, ba chiar au favorizat nerespectarea lor prin toate modificările legislative pe care le-au făcut. Acum și-au schimbat brusc părerea, probabil și pentru că nu sunt favorizate de sondajele de opinie și nu sunt într-o formă foarte bună pentru alegerile locale. Trag de timp, sperând să mai crească în sondaje, făcând o opoziție cât se poate de puternică și amenințând chiar cu moțiunea de cenzură, guvernul Orban. Potrivit sondajelor, ierarhia este cam aceeași din ultimele luni: PNL se situează la 33% din opțiunile de vot, PSD – 23%, USR-PLUS – 17% și Pro România – 9%. Celelalte partide sunt sub pragul electoral, cu excepția UDMR, care obține totdeauna un scor peste prag, indiferent de câți îl votează. S-au creionat și câteva alianțe, dar nu cele așteptate. De pildă, nu s-a concretizat o preconizată alianță între PSD și Pro România, care sunt din aceeași grupă sanguină. Nu s-au înțeles la negocieri. Probabil că Victor Ponta, încurajat de sondajele care îi flatează partidul Pro România, a avut pretenții prea mari, iar PSD nu i le-a putut satisface. Așa încât Ponta a anunțat că va avea candidați proprii, ceea ce, evident, va scădea din zestrea electorală a PSD. Pe de altă parte, Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, pe care președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, îl anunța cu încântare în echipa sa de conducere, s-a delimitat de PSD, și-a făcut o formațiune-fantomă proprie și s-a aliat cu Ponta. Amândoi criticând dur de tot PSD, pe care Negoiță l-a descris ca pe o adunătură de căpușe și de hiene, mai rău decât adversarii politici. Această alianță a silit PSD să-și modifice listele de candidați la primăriile de sector, punându-l să candideze la primăria Sectorului 3, contra lui Negoiță, pe viceprimarul actual al Capitalei, Aurelian Bădulescu. Între cei doi a avut loc deja o adevărată încăierare canină: Negoiță l-a făcut pe Bădulescu bichon, bichon l-a numit pe Negoiță potaie. Tot la capitolul surprize, PSD l-a resuscitat pe generalul Nicolae Onțanu, care va candida la primăria Sectorului 2.
„Traian Băsescu îi mărește șansele Gabrielei Firea de a rămâne primar general”
– Nici în partea dreaptă apele nu sunt mai limpezi…
– Din păcate. După negocierile dintre PNL, USR-PLUS și PMP, partidul lui Băsescu a fost exclus dintr-o viitoare alianță pentru Capitală, la cererea expresă a USR. Nu prea se știe exact de ce USR a fost atât de drastic cu PMP, că nici PLUS, aliatul lui conjugal, nu e mai breaz și nu stă mai bine în sondaje, ba dimpotrivă. În fine, alianța pentru primăriile Bucureștiului a rămas PNL – USR-PLUS. O alianță pe care Ludovic Orban și Dan Barna au prezentat-o ca fiind una „de centru dreapta modernă, europeană”, deși USR și PLUS sunt de stânga europeană. O combinație cam ciudată, din punct de vedere doctrinar, dar cum doctrinele sunt făcute la noi ca să fie invocate și încălcate, nu ne mai miră nimic. Refuzul cu care a fost tratat a ambiționat PMP-ul, care a anunțat că Traian Băsescu va candida pentru un al treilea mandat de primar general. Intrarea în cursă a lui Traian Băsescu mărește șansele Gabrielei Firea (PSD). El va lua voturi din dreapta, iar prin faptul că alegerile se vor desfășura într-un singur tur, Firea are prima șansă. S-a dovedit încă o dată că interesul de partid este mai presus de interesul general.
– Traian Băsescu a declarat că nu candidează ca să fie înfrânt, ci ca să învingă…
– Da, cu orgoliul lui nemăsurat, poate și crede asta. Doar că Traian Băsescu nu mai este cel de altădată și nici PMP nu este vechiul PDL, deci nu are cum să câștige de data asta. În plus, credibilitatea fostului președinte al statului nu mai este cea de acum 10, 15 sau 20 de ani. După ce și-a încheiat mandatele prezidențiale, a dezamăgit profund electoratul de dreapta, adică exact cel care l-a votat și care ar fi chemat acum să-l voteze din nou. Și-a pierdut credibilitatea prin atacurile la adresa Justiției, prin declarațiile neinspirate de unire a României cu Republica Moldova – și nu invers – și pentru că a fost deconspirat ca fost informator al Securității, sub numele de Petrov.
„Suntem în criză economică, dar deocamdată nu atât de rău pe cât ne așteptam”
– Până la alegeri, ne interesează mai mult guvernarea. Oare cabinetul condus de Ludovic Orban (PNL) a reușit să creeze premisele unei atenuări a crizei economice și pentru majorarea pensiilor și alocațiilor, conform promisiunilor?
– Cifrele arată că suntem în criză economică, dar nu la un nivel atât de dezastruos pe cât anunțau prognozele inițiale. Deficitul bugetar e crescut simțitor și din pricina cheltuielilor legate de combaterea epidemiei de coronavirus. Ca atare, nu sunt premise solide pentru a satisface cererile imperioase privind dublarea alocațiilor pentru copii și majorarea punctului de pensie cu 40%. Astfel de majorări ar fi fost greu de susținut și într-o guvernare liniștită, pe creștere economică și fără pandemie. Cred că nici țările care stau mult mai bine din punct de vedere economic nu procedează la creșteri atât de spectaculoase de pensii și alocații. Oricât de puternică ar fi o economie națională, trebuie păstrat un just raport între venituri și cheltuieli. Curtea Constituțională obligă guvernul la aceste creșteri, iar guvernul a afirmat că le va face, dar în trepte, pe timp de doi ani. Cam atât permite bugetul țării în acest moment, după luni de zile în care o serie de sectoare economice sunt blocate de epidemia de coronavirus.
TEODOR TESCANU
Desene de CRISTIAN MARCU