Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Lecția de sănătate: COLOANA VERTEBRALĂ

Foto: Shutterstock – 3

– Când vorbim despre „greul vieții”, spunem că îl ducem în spate. Și greutățile mari le cărăm cu spinarea, cea mai rezistentă parte a cor­pu­lui. Ba chiar și kilogramele în plus! Iată de ce, atunci când spatele începe să doară, căutăm ajutor și am vrea să-l primim cât mai repede. Din păcate, căutările se sfârșesc adesea pe masa de operație. Nu e bine! Tot mai multe studii clinice dovedesc că răbdarea și sportul pot restabili sănătatea coloanei mai ușor decât o face bisturiul chirurgului –

Mișcare, răbdare și încredere

Spatele contrabalansează greutatea capului, bra­țelor și a trunchiului, permițându-ne să ne de­pla­săm în poziție bipedă. Mobilitatea extremă a co­loanei ne dă posibilitatea să ne aplecăm și să ne întindem, să ridicăm obiecte grele și să dan­săm. Dacă este îngrijit cum se cuvine, spatele își va face conștiincios datoria, zi de zi, până la sfâr­șitul vieții noastre. Numai că noi ne-am obișnuit să-l cam neglijăm. Durerile în zona coloanei ver­te­brale con­stituie una din principalele cauze ale incapacității de muncă și ale includerii suferin­zilor în programe de recuperare medicală. Printre factorii declan­șatori se numără stresul, contrac­turile musculare, solicitările unilaterale, pozițiile vicioase și seden­tarismul. În 80-90% din cazuri, medicii nu depis­tează modificări structurale, care să necesite trata­ment. Dacă înlăturăm cauzele, majoritatea simpto­melor vor dispărea în decurs de câteva săptămâni.

Mai ales în prima lună și jumătate de la apa­riția durerilor, intervențiile insistente ale medici­lor sunt contraproductive pentru sănătatea coloa­nei. Desi­gur, radiografiile și tomografiile compu­terizate vor arăta vertebre tasate, osteofite și ligamente dete­riorate. Numai că aceste rezultate ale examenelor imagistice nu coincid, de regulă, cu factorii care au declanșat simptomele. Explo­rările medicale efec­tuate excesiv și pripit produc mai degrabă efecte negative, deoarece amplifică în psihicul suferin­zilor conștiința bolii, care le creează convingerea că este necesar să acționeze cât mai urgent, în scopul găsirii unui tratament salvator. De fapt, ei au nevoie doar de câteva lucruri: analgezice, pentru a-și recăpăta mobili­tatea, exercițiu fizic, pentru eliminarea contrac­turilor musculare, răbdare și încredere în propriul corp, care va ști ce are de fă­cut.

Sedentarismul, mai nociv decât fumatul

Foto: Dreamstime

Toate studiile realizate pe această temă indică faptul că nu există o metodă mai eficientă de a ne menține spatele sănătos decât mișcarea. Bine an­trenat, el va fi ferit de tensiuni intramusculare și dureri. Și chiar dacă, la un moment dat, se în­tâmplă să apară durerile de spate, acestea pot fi calmate în scurt timp cu ajutorul aceluiași reme­diu: mișcarea.

Așa stau lucrurile în teorie. Practic, ele arată puțin diferit. În condițiile actuale de „home-office”, când destui angajați își desfășoară încă activitatea profesională la domiciliu, mare parte din ei petrec mai multe ore decât de obicei șezând pe scaun – deseori în poziții incomode, pentru că și-au im­provizat noul spațiu de muncă acolo unde au putut: fie pe masa din bucătărie, fie într-un colț înghesuit din dormitor. În loc să ne plimbăm pri­virea pe un monitor de dimensiuni generoase, o fixăm pe micu­țele ferestre deschise în laptop, iar în loc să stăm pe un scaun de birou, care ne spri­jină corect spatele, fa­cem echilibristică pe un taburet oarecare. Gân­­durile apăsătoare, îngri­jorările legate de si­tuația școlară a copiilor, de pro­pria sănătate și de cea a familiei contribuie și ele la crisparea muș­chilor. Pe scurt: con­tex­tul pandemiei cu Co­ro­na­virus provoacă dureri de spate. Căci posturile vi­cioase și stresul între­țin o stare de contracție pre­lungită a muscu­la­turii spatelui. Mușchii tensionați presează asu­pra vaselor de sânge și, în consecință, din pri­cina fluxului sang­vin di­minuat, aprovizio­narea țesuturilor cu oxi­gen și nutrienți are de su­ferit. Terminațiile nervoa­se semnalează creierului sen­zația de durere, la care noi reacționăm adop­tând o postură gre­șită, în în­cercarea de a evita sau măcar a mic­șora durerea. Însă astfel nu facem alt­ceva decât să accentuăm contrac­tura.

Rupeți acest cerc vi­cios. Rezervați-vă un timp anume pentru pro­ble­mele spatelui dvs., cel puțin o dată pe săptă­mână. Destindeți-vă cu o baie caldă, o plimbare lun­gă, o pernă electrică sau una umplută cu sâm­buri de cireșe ori cu gră­unțe de grâu spelta. Des­prindeți-vă de limitările incomode impuse de pan­demie și creați în jurul dvs. o atmosferă de liniște și relaxare. Organizația Mondială a Sănătății re­comandă minimum 150 minute de antrenament de rezistență (cu intensi­tate moderată) pe săptămână și, în completare, două programe de exerciții pentru tonifiere mus­cu­lară săptămânal. Dacă să­lile de fitness sunt închi­se, căutați un curs online. Sau, pur și simplu, porniți să colindați în pas alert printr-o pădure, un parc, ori prin cartierul unde locuiți.

Afecțiuni care necesită tratament

1. Hernia de disc – Discurile interver­te­brale sunt alcătuite dintr-un inel fibros (dur) și un nucleu pulpos. Uneori inelul se rupe, lăsând să iasă nu­cleul, care apasă asupra unui nerv și pro­voacă du­reri, furnicături, dificultăți de mișcare (ex. de rotire a capului, în cazul herniei de disc cer­vicale). Când apar și senzații de amorțeală, consultul medical devine urgent.

Soluții:

* Ca metode de tratament se utilizează kine­toterapia, fizioterapia, elongația (realinierea ver­te­brelor, cu reintroducerea nucleului pulpos în inte­riorul discului).

* Metode alternative: masajul, acupunctura, yoga, chiropractica (decompresie, prin corecta­rea manuală a poziției vertebrelor).

2. Sciatica – Termenul nu denumește o boa­lă, ci un simptom: o durere intensă, pornită din zona lombară, ce radiază în șolduri și fese, apoi coboară pe un picior. Ea este cauzată de iritarea nervului sciatic, prin presiunea exercitată asupra lui, ca și de statul îndelungat pe scaun într-o poziție greșită, sau de un efort fizic exagerat, cum ar fi căratul de greutăți.

Soluții:

* Remediul optim este mișcarea.

* Căldura ajută la des­tin­derea musculaturii ten­sio­nate.

3. Sacroileita – Stilul de viață sedentar și pos­­turile vicioase duc în timp la scurtarea liga­mentelor și a mușchilor din jurul articulației sacro­iliace, care leagă osul sacral de cele ale șoldurilor. La un moment dat, articu­la­ția se inflamează și se anchi­lozează. Bolnavul simte du­reri în zona sa­crală a coloa­nei, coapse și fese, agravate la mers și la statul prelungit în picioare.

Soluții:

* Corectați-vă poziția în fața calculatorului și procu­rați-vă un scaun ergonomic.

* Încercați să obțineți o îmbunătățire a mobi­lității ar­ticulației, apelând la fiziote­rapie sau chiro­practică.

* Vă sunt utile exer­cițiile de streching (pentru flexibilitatea articulației) și cele de tonifiere musculară (pentru stabilizarea ei).

4. Boala Bechterew – Cunoscută și sub de­numirea de spondilită anchilozantă, este o afec­țiune reumatică autoimună, care debutează de obicei la articulațiile sacroiliace și apoi se extinde treptat pe toată lungimea coloanei vertebrale, în­cât în final aceasta se rigidizează. Netratată, boala poate da complicații ce afectează o serie de or­gane: intestinul, inima, plămânii, rinichii, ochii, pielea.

Soluții:

Pentru evitarea unor ase­menea evoluții dra­matice, se administrează preparate bio­farmaceu­tice (extrase ori semisintetizate din surse biolo­gice).

5. Osteoporoza – În prezent, la nivel mon­dial, suferă de osteoporoză 200-250 milioane de oameni. Pierderea progresivă de țesut osos are consecințe din cele mai neplăcute: dureri perma­nente și difuze de spate și, mai ales, un risc crescut de fracturi (inclusiv ale vertebrelor), chiar și în condițiile unor căzături minore sau ale unor acti­vități ce țin de rutina zilnică.

Soluții:

* Pe lângă medicația care vizează blocarea acțiunii celulelor osteoclaste, responsabile pentru reducerea densității osoase, sunt de un real folos și suplimentele cu minerale (calciu și siliciu), ca și vitaminele D, K2, C.

* Există și o serie de plante cu valoare tera­peutică în combaterea osteoporozei: coada-ca­lului (este o sursă bogată de siliciu), lemnul-dul­ce, urzica, frunzele de mesteacăn, coacăz negru, zmeur, troscot, pir, talpa-gâștei, salvie, păpădie.

Sufletul și problemele spatelui

Nu numai sedentarismul, ci și factorii psihici pot declanșa dureri de spate. S-a observat, de exem­plu, că segmentul lombar al coloanei verte­brale reacționează cu o sensibilitate ieșită din co­mun la emoții. Un stu­diu realizat recent în Elveția a scos în evi­dență faptul că atmo­sfe­ra de la locul de muncă influențează în foarte mare măsură proble­mele spatelui. Cerce­tătorii au constatat că oamenii care au liber­tatea de a lua decizii și a acționa independent pe plan profesional, pre­cum și cei ce simt că sunt sprijiniți constant de șefii și de colegii lor, se confruntă mai rar cu astfel de simptome. Du­rerea are mecanisme extrem de complexe și se află în legătură cu sistemul limbic, acea structură cerebrală plasată în zona mediană a creierului, unde iau naștere emoțiile și amintirile. Tocmai de aceea, mulți dintre cei ce suferă de dureri cronice riscă să devină depresivi. „Parcur­sul evoluției unei afecțiuni depinde de modul cum pacientul respectiv își gestionează suferința: dacă o ignoră, dacă încearcă să se menajeze cu tot dinadinsul ori, pur și simplu, își continuă viața firesc, ca și până atunci”, explică psihologii. În cadrul programelor de terapie a durerii se practică o abordare holistică, pornind de la ideea că sen­zația dureroasă reprezintă adesea un instrument, prin intermediul căruia corpul încearcă să ne trans­mită un anumit mesaj – de exemplu, acela că ne asumăm prea multe sarcini dintr-odată în profesie, ca și în viața personală, sau că ne vine greu să stabilim niște limite și să spunem „Nu”, atunci când ar fi cazul. Psihologii îi învață pe pacienți să identifice gândurile care le intensifică durerea și să se detașeze de ele. E vorba despre convingerile pesimiste de tipul: „Mă simt tot mai rău, de la o zi la alta” sau „Probabil că am ceva grav”. Dacă nu sunt combătute prompt, aseme­nea gânduri generează stres și astfel amplifică suferința. Esența terapiei constă în adoptarea unor tendințe pozitive și eliminarea celor negative. „Noi nu putem să le luăm pacienților durerea”, spun psihologii. „Dar îi putem face să înțeleagă că stă în puterea lor să schimbe situația în care se găsesc.”

Durerile de spate dispar pe termen lung doar în momentul când trupul și sufletul se află, real­mente, în armonie. Yoga, Qigong sau relaxarea musculară după metoda Jacobson sunt căi prin care vă puteți redobândi liniștea și capacitatea de a vă relaxa, chiar și în situații stresante. Controlul greutății corporale, alimentația echilibrată, durata și calitatea corespunzătoare a somnului fac parte dintr-un stil de viață sănătos, care vă poate alina suferința. Ele vă vor calma durerile mai eficient decât infiltrațiile, tratamentele medicamentoase și intervențiile chirurgicale.

4 mituri despre durerile lombare

De vină este salteaua prea dură

Poate fi adevărat, însă numai pe jumătate. Salte­lele dure pot să agraveze contracturile și durerile, dar același efect îl au și mo­delele prea moi, care nu asigură spatelui susținerea necesară. Cele cu duritate medie, capabile să se adapteze perfect la forma coloanei, sunt mai indicate pentru a vă oferi un somn odihnitor.

Statul îndelung pe scaun provoacă dureri de spate

Nu. Dacă așa ar sta lucrurile, cei ce lucrează în birouri s-ar văita zilnic de dureri. Mulți dintre ei sunt afectați, într-adevăr, însă nu toți. De fapt, durerile de spate apar din cauza unor posturi dezechilibrate. Schimbați-vă poziția pe scaun la fiecare 20 de minute. De câte ori este posibil, ridicați-vă de la birou și faceți câțiva pași încolo și încoace – de pildă, atunci când vorbiți la telefon.

Radiografii și tomografii

Cel puțin la durerile acute, în primele șase săptămâni, nu se recomandă multe explorări imagistice. Dimpotrivă: ra­dio­grafia și tomografia computerizată vor descoperi fenomene de uzură. De regulă, acestea nu constituie cauza durerilor, totuși pacienții vor insista să primească tratament pentru ele.

Repausul la pat ajută

Ideea pare logică la prima vedere: să ne odih­nim spatele, mișcându-l cât mai pu­țin. Concepția este însă depășită. Imo­bilitatea împiedică o bună oxigenare a mușchilor și intensifică senzația de du­rere. Alternativa sănătoasă: mișcare și ac­tivitate fizică.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian