OCTAVIAN BERCEANU (activist de mediu, consilier municipal): „Anual 26.000 de români mor din cauza poluării”

România, groapa de gunoi a Europei

Este cel ce a stârnit furtuna în primele zile ale lui 2020, dezvăluind cifrele teribile ale poluării din București. Un rău ce trebuia să fie descoperit și oprit de instituțiile Mi­nis­terului Mediului, care au pre­ferat însă să se as­cun­dă în spatele unor pro­misiuni deșarte. Poluarea provenită din incendierea depozitelor ilegale de deșeuri aflate la marginea orașului a devenit un coșmar. Și nu doar în Bucu­rești. Milioane de ro­mâni respiră nori toxici, într-o variantă mioritică de gazare.

„Mii de tiruri cu deșeuri periculoase europene se topesc în România”

– Poți rezuma ce a urmat după ce ai tras sem­nalul de alarmă? Care este, în 2020, dinamica poluării în România?

– Am comparat, pe 5 ianuarie, concentrația par­ticulelor din aerul Sydney-iului, oraș înconjurat din trei direcții de marile incendii de vegetaţie, cu va­lorile similare din București. În Australia ardea o suprafață cât jumătate din România. În București, nu ardea nimic, conform Gărzii de Mediu, și totuși, valorile maxime admise ale poluării cu particule PM 2,5/PM10 erau depășite și de 7 ori, exact ca în mijlocul incendiilor.

Ministerul Mediului a sugerat ulterior că po­luarea masivă vine din afara orașului, unde câteva fa­milii de rromi au in­cen­diat cabluri pentru recu­perarea metalelor. Minciuni! Trebuiau să ardă cel puțin toate cablurile ME­TRO­REX pentru a ajunge la poluarea înregistrată. Ce au uitat autoritățile să spună este că un număr impre­sio­nant de TIR-uri, cu deșeuri prove­nite din import, au ajuns la des­ti­nație, și încăr­că­turile au dispărut. De fiecare dată, episoadele de po­luare ma­sivă s-au petrecut în nop­țile week­end-urilor sau după ter­mi­narea orelor de program ale Mi­nis­terului Mediului. Sursele princi­pa­le au continuat să fie aceleași, pen­tru că aveau ace­leași tipare de evoluție pe sta­țiile independente de măsu­rare. Puteam anticipa, fără efort, de la ce oră va începe poluarea Bucu­reș­tiului și din ce zonă. Ce nu știam este că cei care inci­ne­rau deșeuri aveau stocuri atât de mari. L-am anun­țat personal pe Ministrul Mediului, Cos­tel Alexe, că va urma un episod de poluare în seara de 1 mar­tie, înainte ca valorile să crească de peste 11 ori! Dar bucureștenii nu au fost nici atunci aver­tizați.

„Nimeni nu verifică dacă sunt depozitate deșeuri adunate de la blocurile din Militari sau de la Spitalul de Boli Infecțioase din Napoli”

– De mai mulți ani, și în special în 2020, car­tiere întregi ale Bucureștiului și comune limitrofe sunt hărțuite noapte de noapte de mirosuri grele, greu de identificat. Ce se arde, de fapt, în gropile de gunoi din jurul orașului?

– Gropile de gunoi din jurul marilor orașe sunt poluatori consistenți. Legislația concepută defec­tuos permite scheme de fraudare și depo­zitare ile­gală a deșeurilor de orice natură. Absolut ni­meni nu verifică dacă sunt depozitate deșeuri adunate de la blocurile din Militari sau de la Spi­­talul de Boli Infecțioase din Napoli. Din când în când, anchetele jurnaliştilor străini ne spun că sute de tiruri cu deșeuri din vest se topesc în peisajul românesc. Am fost în teren la mai multe incendii, in­clusiv cele din Ghencea și Chitila, din august. În toate aceste incendii, numitorul comun era depo­zitarea ilegală a deșeurilor cu încălcarea legislației. În Ghencea au fost depozitate ilegal încărcăturile a mii de camioane cu deșeuri. Arde­rile șterg urmele deșeurilor periculoase importate și depozitate ilegal și diminuează volumul depo­zitului, astfel că permit adăugarea unor noi cantități de deșeuri și afacerea merge mai departe.

„În cele 2 miliarde de euro murdari, proveniți din afacerile cu deșeuri, sunt implicați politicieni”

– Am ajuns, așa cum spune presa interna­țională, groapa de gunoi a Europei?

– Incinerările ilegale de deșeuri au loc din cauza modelului italian de gestionare pe care îl aplică instituțiile statului. Lipsa monitorizării continue a calității aerului, lipsa senzorilor cu înregistrări permanente în incintele instalațiilor de incinerare, legislația viciată în interesul interlopilor, func­țio­nari corupți sau nepregătiți, dotarea precară a insti­tuțiilor sunt câteva argumente pentru care crima organizată transfrontalieră face afaceri prospere în România. China a ales să nu mai fie groapa de gunoi a Europei. Po­liticienii și in­fractorii români au, astfel, noi oportu­nități de afaceri.

– Ce valoare mai are, în momentul în care sute de mii de vieți sunt puse în pericol, declarația de la Bruxelles a președintelui Iohannis, care afirma că în România „statul de drept funcțio­nează”?

– Unele dintre autoritățile statului, precum SRI, DNA sau DIICOT ar trebui să fie primele care acționează pentru depistarea infracțiunilor de mediu și dezintegrarea mafiei din spatele afacerilor cu deșeuri. Din păcate, lucrurile stau exact opus, astfel că fiecare operațiune mare de colectare, in­cinerare sau depozitare de deșeuri este facilitată și susținută chiar de instituțiile statului, după cum ușor se observă din teren. Proiectul „Direcția de In­vestigații a Infracționalității de Mediu”, un DNA al mediului, a fost pus pe linie moartă chiar de politicienii cu interes direct în cele 2 miliarde de euro murdari, proveniți din afacerile cu deșeuri. UE ne amendează pentru că autoritățile ascund sursele, datele privind nivelul poluării și faptul că anual 26.000 de români mor din cauza poluării. Un adevărat genocid! Prin ascunderea datelor este imposibil ca alte instituții să facă strategii privind combaterea surselor și a efectelor poluării sau să avem acțiuni eficiente în teren. Mai mult, orice campanie de conștientizare a populației este lipsită de sens, fără datele oficiale care să arate cum, când și unde se generează poluare.

– Cât de grav consideri că este impactul po­luării provenite din incendierea și activitatea gropilor de gunoi asupra sănătății populației?

– În China, cea mai expusă parte a populației la infectarea cu virusul declanșator al pandemiei COVID-19 este populația supusă poluării majore din centrele industriale. În Europa, cea mai mare mor­talitate s-a produs în centrele economice cu po­luare masivă: Milano în Italia, Madrid și regiunea Catalunia, în Spania, la Londra, în Anglia. În Sta­tele Unite, India sau Brazilia, rata infectărilor și a mortalității e direct proporțională cu poluarea, iar harta poluării sistemice este identică cu harta mortalității COVID-19. De ce? Pentru că leziunile căilor respiratorii și ale organelor interne având ca sursă poluarea generează mare parte din elemen­tele asociate morbidității pandemice. Incendierile deșeurilor aruncă în aer substanțe care altfel nu se găsesc în stare naturală în aer. Printre numeroasele efecte nocive, dioxinele și furanii degajați la inci­ne­rarea liberă inhibă dezvoltarea creierului la co­pii, iar PM10 și alte particule atacă organele inter­ne și sistemul imunitar al copiilor. Episoadele repe­titive de poluare sunt asociate cu grave afecțiuni de sănătate și decese datorate acumulării în orga­nism a particulelor toxice.

„Oamenii devin tot mai interesați de aerul pe care îl respiră, de sănătatea familiilor”

– Ce pot face cetățenii pentru a se proteja? Cum pot reacționa legal? Ai exemple pozitive? Vezi vreo spe­ran­ță?

– Oamenii au început să monteze senzori independenți, care să măsoare calitatea aerului, în diverse localități sau cartiere, s-au unit şi merg în ins­tan­țe, pentru anularea autorizațiilor de me­diu emise pentru marii poluatori, pre­cum gropile de gunoi sau instalațiile industriale. De exemplu, zilele trecute, același avocat, Dumitru Dobrev, care a susținut cauza protejării patrimoniului universal Roșia Montană, a reușit, într-o primă instanță, să suspende Autorizația de Mediu pentru cel mai mare depozit de deșeuri din nord-vestul Bucureștiului. Este un început bun, după ani de distrugeri irecuperabile în vieți omenești. Din pă­ca­te, soluțiile tehnice de redresare se lovesc de ins­tituțiile incapabile și de politicienii corupți, care ne percep doar ca plătitori ai bunăstării lor. Pro­iectele Ministerului Mediului ne situează cu 30 de ani în urma civilizației din Europa Centrală. Din fericire, fiecare zi aduce un om mai mult care e interesat de sănătatea copilului său, de aerul pe care-l respirăm și de instituțiile care ne îmbolnăvesc. Munca mea de consilier general a fost să scot mizeria de sub preș, să găsesc soluții practicate în lumea largă și să le ofer instituțiilor sau comunităților, așa cum am făcut cu Pădurea București, un zid verde între noi și gropile de gunoi.