Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Bun e vinul ghiurghiuliu… De bine și de rău despre alcool

– S-au cules viile, vinul e tras la butoaie. Când cețurile iernii se vor lăsa peste lume, ne va fi tovarăș de viață și risipitor de melan­colii. Cu o condiție: să ținem măsura. Plăcerea să fie dublată de cumpătare –

Foto: Shutterstock – 3

Alcoolul ne poate proteja sănătatea – după cum, în anumite condiții, o poate dis­tru­ge. Băuturile au un gust plăcut – dar exis­tă și persoane cărora alcoolul le provoacă o senzație de greață, iar de la o anume cantitate în sus, toți oamenii se manifestă identic. La reuniunile de familie, ca și la festivitățile protocolare, alcoolul înlesnește comunicarea între participanți și, în general, îi ajută pe oameni să devină mai sociabili, indiferent care ar fi prilejul care i-a adunat laolaltă. Însă, pe cei ce depășesc o limită rezonabilă de consum, el îi aduce în situația de a se re­trage în singurătate și izo­lare, afectând grav legăturile de familie și de prietenie, deoarece dependența de bău­tură și consecințele ei împing într-un plan secund toate ce­lelalte aspecte ale existenței.

În organism, precum și în relațiile interumane, alcoolul poate avea multiple efecte – pozitive, ca și negative. De aceea, între tabăra susținăto­rilor lui și cea a adversarilor și abstinenților se poartă un adevărat război pe fiecare dintre subiectele ce au legă­tură cu el: care este doza ma­ximă tolerată fără probleme, ce băutură alcoolică ar fi de preferat pentru sănătate și care sunt mo­mentele din zi și zilele din săptămână când corpul primește și valorifică mai bine alcoolul în avantajul sănătății noastre. De asemenea, ori de câte ori autorii unui studiu ajung la concluzia că alcoolul este sănătos, ei se grăbesc să adauge și avertis­mentul că ar fi o eroare ca din constatările lor să deducem permisiunea de a ne deda la un consum necontrolat.

Să închinăm un pahar, de dragul inimii

Se știe de mult că alcoolul poate fi de folos ini­mii și sistemului vascular. Această convingere s-a răspândit cu repeziciune, mai ales după 1979, an în care prestigioasa revistă de specialitate „Lancet” a dat publicității un articol ce aducea dovezi în sprijinul ipotezei că alcoolul ar prelungi speranța de viață. „Există o legătură între consumul de băuturi alcoolice și reducerea riscului de infarct miocardic. Vom reuși în curând să izolăm substanța cu rol protector”, anunțau cu entuziasm cercetătorii. Era vorba despre resveratrol, un compus vegetal prezent îndeosebi în vin, dar și în alte licori cu conținut de alcool. Au urmat sute de articole, în care specialiștii descriau efectele binefăcătoare ale băuturilor al­coolice. Se afirma că nu numai vinul roșu, ci și cel alb, berea și chiar spirtoasele ar contribui la menținerea elasticității vaselor de sânge.

Vocile critice nu s-au lăsat prea mult așteptate. Contestatarii – printre care se numărau oameni de știință americani și neozeelandezi – s-au străduit să descopere erori în realizarea studiilor, fie în selectarea subiecților, fie în interpretarea rezulta­telor. Pentru a risipi definitiv dubiile, o echipă de medici canadieni a hotărât să supună unei analize riguroase toate studiile importante efectuate pe această temă până la data respectivă. Verdictul lor a fost categoric: în pofida obiecțiilor, parțial justi­ficate, aduse cercetărilor mai vechi, nu se poate nega faptul că un consum de al­cool regulat dar totodată ponderat este sănătos pen­tru inimă și vasele sang­vine. Cei ce beau zilnic un pahar sau două de bere sau vin (ori un păhărel dintr-o băutură alcoolică tare) ris­că mai puțin să sufere un infarct sau un accident vascular cerebral, să cadă victimă unor com­plicații cardiovas­cu­lare – și au șansa de a trăi până la vârste mai înaintate decât abs­tinenții. Iar medicii britanici relatează că alcoolul, băut cu măsură, mic­șorează riscul și atenuează simptomele afec­țiu­nilor reumatice.

Consum moderat – tensiune moderată

Specialiștii le dau o veste bună și hipertensivilor, care înclină să bea cu plăcere un pahar de vin, bere sau rachiu: consumul moderat de alcool nu le va mări tensiunea, ci dimpotrivă. Dintr-un studiu reali­zat la Universitatea Harvard, cu participarea a 12.000 de bărbați, reiese că persoanele care beau pon­derat reduc într-o oarecare măsură probabili­tatea declanșării unui infarct. În literatura de spe­cialitate se stabilește, ca limită maximă pentru bărbați, un sfert de litru de vin, cam 600 ml bere sau un păhărel de tărie pe zi. Femeile pot consuma apro­ximativ jumătate din cantitățile menționate mai sus, fără a-și primejdui sănătatea. „Pacienții cu hi­pertensiune sunt deseori sfătuiți să devină absti­nenți”, comentează doctorița Joline Beulens, coor­donator științific al studiului. „Însă rezultatele noas­tre arată că aceste restricții nu sunt necesare, dacă oamenii beau controlat și responsabil.”

Doza zilnică decide între sănătate sau boală

Dr. Joline Beulens a ținut să avertizeze că bilanțul studiului coordonat de ea nu trebuie înțeles ca o „scrisoare de liberă trecere” pentru alcoolici. „Și pacienții cu hipertensiune trebuie să fie con­știenți de faptul că nu au vreun motiv să exagereze cu băutura”, a subliniat cercetătoarea. Doza zilnică este cea care decide dacă alcoolul va funcționa ca un remediu menit să aline suferința bolnavului sau ca o otravă. Când consumul scapă de sub control, cresc atât tensiunea arterială, cât și riscul de a dezvolta alte afecțiuni asociate cu abuzul de alcool. În prezent, există nu mai puțin de 65 milioane de hipertensivi în SUA și aproape 20 milioane într-una dintre cele mai prospere țări de pe continentul euro­pean – Germania. La acești suferinzi se dublează riscul de ateroscleroză, cu posibilele ei consecințe: infarctul și accidentul vascular cerebral.

Actualmente, sunt luate în discuție diver­se explicații ale modu­lui cum reușește con­sumul ponderat de al­cool să reducă riscul de boli cardiovas­cu­lare. Pe de-o parte, el crește concentrația în sânge a colesterolului „bun” HDL, care eva­cuează grăsimile din vasele sangvine. În același timp, alcoolul băut cu măsură dar regulat subțiază puțin sângele, astfel încât pereții vaselor își păs­trează elasticitatea și formează mai greu acele depuneri de plăci atero­matoase, care le îngustează.

Alcoolul îmbunătățește circulația sangvină la nivelul creierului

Dacă doza zilnică de alcool este mare, se distrug neuronii. Durează câțiva ani, ce-i drept, însă rezul­tatul e sigur. Dimpotrivă, dozate responsabil, bău­turile alcoolice pot reduce riscul de demență și alte tulburări psihice instalate la bătrânețe, cel puțin în cazul femeilor. Iar efectul de protecție se face ob­servat, indiferent dacă băutura preferată este vinul sau berea.

Cercetătorii americani au examinat capacitatea de gândire și funcțiile cognitive a peste 11.000 de femei cu vârste cuprinse între 70 și 81 ani, care declarau un consum temperat de alcool, în ultimele două decenii. Riscul lor de tulburări de memorie, determinate de vârstă, scăzuse cu 23%. Evaluarea a evidențiat, de asemenea, că femeile care consu­maseră circa 15 ml de alcool zilnic făceau dovada unei capacități de gândire logică, superioară celei a participantelor abstinente. 15 ml de alcool cores­pund cu aproximativ 300 ml bere, 200 ml vin sau un păhărel de băutură tare. Și riscul de a dezvolta o demență (inclusiv Alzheimer) sau de a pierde parțial capacitatea de gândire era mai redus la bău­toarele moderate decât la abstinente. Explicația: alcoolul îmbunătățește circulația sangvină la nivelul creierului.

Câte puțin în fiecare zi

Putem presupune că oamenii cărora le plac băuturile alcoolice își pun deseori întrebarea: „Oare este mai bine pentru sănătate să consumăm zilnic alcool, fără a întrece măsura, sau ar fi mai indicat să rămânem abstinenți în toate zilele de lucru, iar la sfârșitul săptămânii să lăsăm disciplina deoparte și să ne facem de cap?” Din punctul de vedere al car­dio­logilor, lucrurile sunt clare: riscul de infarct în­re­gistrează o creștere mai pronunțată la persoa­nele care mărturisesc o slăbiciune pentru chefurile de sâmbătă, chiar și în cazul când cantitatea totală de alcool consumată săptămânal este egală cu aceea însumată de cei ce beau un pahar sau două în fiecare zi. Iar dacă bețiile se repetă cu regularitate în week­end, riscul de a suferi un infarct fatal se dublează.

Studiile realizate cu participanți selectați din Anglia, Irlanda de Nord și Scandinavia au confir­mat că obiceiul de a benchetui la sfârșit de săptă­mână este mai dăunător pentru organism decât aportul constant de alcool. Și tipurile de băuturi preferate de nordici ar putea explica faptul că rata infarctelor este mai ridicată la ei, comparativ cu francezii, spaniolii, italienii și portughezii. Bărbații din Anglia și Scandinavia beau în primul rând, pe lângă bere, whisky și alte băuturi tari, pe când po­poarele de sorginte latină consumă aproape în exclusivitate vin.

Bețiile nu îmbolnăvesc numai inima. Și alte afecțiuni grave apar mai frecvent, atunci când se îngurgitează cantități considerabile de alcool, în mod repetat, atrage atenția Annie Britton de la „University College London”. Băuturile alcoolice tari măresc riscul de ciroză și favorizează dezvol­tarea de tumori în zona laringelui, în cavitatea bucală, esofag și stomac.

Alcoolul și cancerul

O cantitate mică de alcool se dovedește a fi ino­fensivă, ba chiar favorabiă sănătății. Însă altfel stau lucrurile, atunci când se depășește măsura. Ipoteza că alcoolul ar putea fi un factor declanșator al cancerului a fost confirmată de un studiu britanic, unul dintre cele mai ample din lume, numit „The Million Women Study”, deoarece au participat la el peste 1.280.000 de femei. Acestea au fost ținute sub observație pe o perioadă de șapte ani, timp în care 70.000 dintre ele au dezvoltat o boală malignă. Iar riscul de cancer esofagian și laringian provocat de alcool a crescut dramatic atunci când femeile erau și fumătoare. De asemenea, cercetătorii au con­sta­tat că riscul cauzat de consumul de alcool evolua independent de tipul de băutură preferat de partici­pante: vin, bere sau spirtoase. Deși studiul amintit n-a inclus și bărbați, este foarte probabil ca rezul­tatele obținute să fie valabile și în privința lor. Există diverse mecanisme prin care alcoolul poate declanșa o formă de cancer. Asupra celulei hepa­tice el acționează direct, distrugând-o. Cancerul mamar îl favorizează prin faptul că mărește con­centrația hormonilor sexuali în sânge. Și dacă fu­mătorii beau, alcoolul servește ca solvent pentru substanțele carcinogene conținute în tutun.

Alcoolul și demența

Cercetările întreprinse recent în Anglia ne dau motive să credem că daunele provocate de con­sumul excesiv de alcool ar putea fi mai grave de­cât s-a presupus până acum. Psihiatrii Susham Gupta și James Warner lansează un avertisment se­ver: „Generațiile viitoare vor asista la o multipli­care fără precedent a cazurilor de demență asociate cu consumul de alcool. Uitați-vă numai la efectele neurotoxice ale băuturilor alcoolice și la creșterea consumului pe cap de locuitor.” Iar realitatea le confirmă spusele: din anul 2000 și până în prezent, el s-a majorat de la 6 litri alcool pur la 11,5 litri, adică aproape s-a dublat. Când o persoană se află în stare de ebrietate, creierul său pierde zeci de mii de neuroni.

Demența se caracterizează prin slăbirea memoriei, tulburări psihice și dificultăți de vorbire. Cea mai cunoscută formă de demență și totodată cea mai frecventă (50% din totalul cazurilor) este boala Alzheimer. Ea poate fi deseori cau­zată și de deterio­rarea vaselor de sân­ge de la nivelul cre­ie­rului, ca o conse­cință a hipertensiunii sau a unor accidente vasculare minore. În­să potrivit evaluării specialiștilor brita­nici, minimum 10% din cazurile de de­mență au la origine abuzul de alcool. Și aceiași specialiști lansează un pronostic nu tocmai încu­rajator: acest procent se va modifica, urcând nu peste mult timp la 25%, ca urmare a faptului că obiceiul de a bea excesiv ia continuu amploare. „Întrucât comportamentul de consum al băutorilor se află în schimbare, va fi necesar să cercetăm mai aprofundat legătura dintre alcool și această afec­țiune absolut devastatoare, care este demența”, afirmă Susanne Sorensen de la Societatea Britanică Alzheimer. Dovezi directe nu se pot obține decât prin investigarea cre­ierului. Simptomele tipice sunt: amnezia determinată de abuzul de alcool, tremurul, lezarea nervilor și, în cele din urmă, crizele epileptice și delirium tremens. Băuturile tari nu se limitează doar la o acțiune to­xică asupra celulelor nervoase, ci atacă și indirect creierul, ridi­când nivelul tensiunii și al lipidelor din sân­ge.

Există persoane care cred că, printr-un exercițiu susținut al consumului, s-ar pu­tea obține o atenuare a efectelor produse de alcool. Într-adevăr, la un moment dat, ficatul, inima și creierul nu mai reacționează cu aceeași sensibilitate la băuturile tari, însă eliminarea lor din organism este similară la aproape toți cei ce fac parte dintr-un anumit grup etnic și nu poate fi accelerată. La indieni și, în general, la asiatici, pro­cesul se desfășoară mai lent, deoarece la ei en­zima care neutralizează alcoolul este ceva mai puțin activă.

Nota de plată a exceselor

Pe plan mondial, din 25 de decese, unul este provocat de abuzul de alcool, iar în Europa – unul din 10. De trei ori mai mulți bărbați decât femei își pierd viața în urma consumului exagerat de alcool. Pe lângă faptul că declanșează afecțiuni hepatice și îmbolnăvește inima, el favorizează și apariția tu­morilor localizate în cavitatea bucală și faringiană, pe colon și la sân. Pe lângă aceasta, depășirea unei anumite limite de consum duce la creșterea riscului de intoxicație alcoolică, accident vascular cerebral, depresie, demență, comportament violent și alte manifestări patologice.

La nivel global, consumul mediu individual se cifrează la 6,2 litri de alcool pur pe an, au stabilit cercetătorii de la „Centrul pentru adicție și sănătate psihică din Toronto”. Pe primul loc în clasament se situează europenii, care beau în medie 11,9 litri de alcool pur anual – ceea ce corespunde cu 21 păhărele de rachiu pe săptămână. Locuitorii Ame­ricii de Nord consumă 9,4 litri pe an, în timp ce în America de Sud, Asia și Africa, oamenii nu sunt foarte interesați de băutură. Cel mai puțin se bea în bazinul Mării Mediterane: 0,7 litri pe an. Însă și abstinenții sunt mai mulți decât ne-am putea ima­gina, ne încredințează specialiștii canadieni: 45% dintre bărbați și 66% dintre femei nu pun o pică­tură de alcool în gură, în toată viața lor.

Situația este deosebit de dramatică în Rusia, unde un deces din 7 are drept cauză excesul de al­cool. Votca și celelalte spirtoase fac victime, în special printre oamenii tineri: ele provoacă mai mult de jumătate din decesele celor cu vârste între 15 și 54 de ani. Dintre marii băutori, foarte mulți mor din pricina unor accidente, acte de violență sau a intoxicației alcoolice.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian