– Ne încăpățânăm să blocăm și în această săptămână, programul obișnuit de știri alarmiste, cu câteva vești care să ne încarce de optimism. Avem nevoie de el, ca de vitaminele pentru creșterea imunității –
Castelul Nopcea revine la viață
Istoricul castel Nopcea, din satul Săcel, comuna Sântămărie Orlea – Hunedoara, vechi de 200 de ani, va fi restaurat, după ce a fost lăsat în paragină ani la rând. Reședința faimosului baron Vasile Nopcea, cunoscut sub numele de „Față neagră”, în romanele de aventuri, va deveni, astfel, un nou obiectiv turistic important din Ţara Haţegului. Fondurile pentru restaurare, cifrate la 9 milioane de lei, au fost alocate prin „Programul Naţional de Dezvoltare Locală” şi din bugetul judeţului Hunedoara, iar finalizarea execuției este programată pentru primăvara viitoare. Monument istoric de categoria B, castelul se numără printre puținele clădiri istorice care nu au fost revendicate de presupuşii urmaşi maghiari ai familiilor nobiliare din Ţara Haţegului. Clădirea din Săcel a fost naţionalizată de comuniști şi transformată într-o şcoală pentru copii cu nevoi speciale.
„Ambulanța pentru Monumente”, premiu european pentru Patrimoniu
„Ambulanța pentru Monumente” din România, care a contribuit la salvarea a sute de clădiri monument istoric din țara noastră, a câștigat „Premiul Publicului” în cadrul Premiilor „Europa Nostra 2020”, cea mai înaltă onoare internațională, oferită în domeniul patrimoniului. Organizația din țara noastră a obținut cele mai multe voturi în cadrul unui sondaj la care au participat peste 12.000 de cetățeni din întreaga Europă. Majoritatea activităților „Ambulanței pentru Monumente’, care se bazează pe ajutorul unei largi rețele active de voluntari, constau în înlocuirea acoperișurilor degradate, asigurarea zidurilor împotriva prăbușirii și stabilizarea picturilor murale. Începând cu 2016, prin „Ambulanță” au fost salvate biserici, mori de apă, conace, vechi stații CFR și ruine de fortificații. Proiectul implică și instruirea unor profesioniști și meșteri tineri, la un nivel local, care să se poată ocupa și pe viitor de clădirile istorice.
Două filme românești, nominalizate la „Oscarurile” europene
Filmele documentare „Acasă”, regizat de Radu Ciorniciuc, şi „colectiv”, de Alexander Nanau, sunt nominalizate la ediţia de anul acesta a „Premiilor Academiei Europene de Film”. Ambele documentare au parte de o critică excelentă în presa de specialitate și au colecționat deja o lungă listă de premii la festivalurile de film. „Acasă” spune povestea familiei Enache, care locuise aproape 20 de ani în Delta Văcărești și care a fost nevoită să se mute, împreună cu cei nouă copii, în oraș, după ce parcul a fost declarat rezervație naturală.
Documentarul „colectiv”, al lui Alexander Nanau, care urmărește investigațiile de presă de după incendiul din clubul Colectiv, este considerat, deja, unul dintre cele mai bune filme cu subiect jurnalistic din istoria cinematografiei și va reprezenta România la ediția viitoare a „Premiilor Oscar”. Câștigătorii „Premiilor Academiei Europene de Film” vor fi anunţaţi într-o serie de evenimente programate între 8 şi 12 decembrie.
Vești bune pentru infrastructura Moldovei
Două știri bune vin și dinspre Moldova, iar tema lor este una extrem de importantă pentru regiune: infrastructura. Zilele trecute au fost recepționați de către autorități cei 16,5 kilometri ai Variantei ocolitoare Rădăuți, lucrare terminată (lucru rar pe la noi!) cu 8 luni înainte de termenul contractual! Cealaltă veste bună este că s-a intrat în linie dreaptă și cu proiectul Autostrăzii Nordului: au fost desemnați câștigătorii pentru elaborarea documentațiilor tehnice pentru toate cele trei loturi de pe drumul de mare viteză care va lega Baia Mare de Suceava. Pentru fiecare dintre cele trei loturi, durata contractului este de 18 luni.
O nouă inovație „a la Cluj”
La Cluj-Napoca, locurile libere de parcare din zona istorică pot fi identificate direct de pe telefon. Primăria a lansat aplicația „City Parking Cluj”, o premieră pentru România. Peste 360 de senzori, pentru tot atâtea locuri de parcare de pe 10 străzi, sunt deja funcționali, iar cu ajutorul acestora, șoferii sunt ghidați către locurile disponibile. Deocamdată, proiectul cuprinde zece străzi din Zona I a orașului, însă urmează să fie extins.
Jocul de oină, în patrimoniul național
Jocul de oină a fost inclus recent în „Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu”, dosarul de înscriere fiind aprobat de Comisia pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Autorii cercetării pentru inventarierea tradiției oinei susțin că jocurile cu bâta și mingea au fost prezente în viața comunităților în toate regiunile României, cu denumiri diferite: hoina, ogoiul (Bucovina), fuga, țuru, hopaciul (Transilvania), apuca, matca-mare (Maramureș), lopta-lungă, baciul (Banat). Atât terminologia, cât și regulile jocului leagă originile oinei de practicarea păstoritului. Ipoteza este demonstrată de termenii folosiți în jocul de oină: băț, bâtă, baci – denumirea căpitanului de echipă, păscari – jucătorii de la prindere, intrarea în strungă – intrarea jucătorilor în teren. Cele mai vechi mențiuni ale unor jocuri cu mingea și bâta datează din anii 1762-1763.
