Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Vești bune despre România

Foto: Shutterstock

– Ne încăpățânăm să blocăm și în această săp­tămână, pro­gramul obișnuit de știri alarmiste, cu câteva vești care să ne încarce de optimism. Avem nevoie de el, ca de vitaminele pentru creșterea imu­nității –

Castelul Nopcea revine la viață

Istoricul castel Nopcea, din satul Săcel, comuna Sântămărie Orlea – Hunedoara, vechi de 200 de ani, va fi restaurat, după ce a fost lăsat în paragină ani la rând. Reședința fai­mosului baron Vasile Nopcea, cunoscut sub numele de „Față neagră”, în romanele de aven­turi, va deveni, astfel, un nou obiectiv turistic important din Ţara Haţegului. Fon­durile pentru restaurare, cifrate la 9 milioane de lei, au fost alocate prin „Pro­gramul Naţional de Dezvoltare Lo­cală” şi din bugetul judeţului Hu­nedoara, iar finalizarea execuției este programată pentru primăvara vii­toare. Monument istoric de cate­goria B, castelul se numără printre puținele clădiri istorice care nu au fost revendicate de presupuşii ur­maşi maghiari ai familiilor no­biliare din Ţara Haţegului. Clă­direa din Săcel a fost naţionalizată de comu­niști şi transformată într-o şcoală pentru copii cu nevoi spe­ciale.

„Ambulanța pentru Monumente”, premiu european pentru Patrimoniu

„Ambulanța pentru Monumente” din România, care a contribuit la salvarea a sute de clădiri mo­nu­ment istoric din țara noastră, a câștigat „Premiul Pu­blicului” în cadrul Premiilor „Europa Nostra 2020”, cea mai înaltă onoare internațională, oferită în do­meniul patrimoniului. Organizația din țara noastră a obținut cele mai multe voturi în cadrul unui sondaj la care au participat peste 12.000 de cetățeni din întreaga Europă. Majoritatea activităților „Am­bu­lanței pentru Monumente’, care se bazează pe ajutorul unei largi rețele active de voluntari, constau în înlocuirea aco­perișurilor degradate, asigurarea zidurilor împotriva prăbușirii și stabilizarea picturilor murale. Începând cu 2016, prin „Ambulanță” au fost salvate biserici, mori de apă, conace, vechi stații CFR și ruine de forti­ficații. Proiectul implică și instruirea unor pro­fe­sioniști și meșteri tineri, la un nivel local, care să se poată ocupa și pe viitor de clădirile istorice.

Două filme românești, nominalizate la „Oscarurile” europene

Filmele documentare „Acasă”, regizat de Ra­du Ciorniciuc, şi „colectiv”, de Alexander Na­nau, sunt nomi­na­lizate la ediţia de anul acesta a „Pre­mi­ilor Aca­demiei Europene de Film”. Ambele docu­men­­ta­re au parte de o cri­tică exce­lentă în presa de specialitate și au colec­țio­nat deja o lun­gă listă de pre­mii la festi­va­lurile de film. „Aca­să” spu­ne po­ves­tea fa­mi­liei Ena­che, ca­re locuise aproape 20 de ani în Delta Văcărești și care a fost ne­voită să se mute, împreună cu cei nouă copii, în oraș, după ce parcul a fost declarat re­zervație natu­rală.

Docu­men­tarul „co­lec­tiv”, al lui Alexander Na­nau, care urmărește investi­ga­țiile de presă de după in­cendiul din clubul Colec­tiv, este con­siderat, deja, unul din­tre cele mai bune filme cu subiect jurnalistic din istoria cinema­to­gra­fiei și va reprezenta România la ediția viitoare a „Premiilor Oscar”. Câștigătorii „Premiilor Acade­mi­ei Euro­pene de Film” vor fi anunţaţi într-o serie de eveni­mente programate între 8 şi 12 decembrie.

Vești bune pentru infrastructura Moldovei

Lucrările de infrastructură prin viteză

Două știri bune vin și dinspre Moldova, iar tema lor este una ex­trem de im­por­tan­tă pen­tru re­gi­une: in­fra­struc­­tu­ra. Zi­lele tre­cute au fost re­cep­țio­­nați de că­tre au­to­rități cei 16,5 kilo­metri ai Va­riantei ocolitoare Rădăuți, lu­crare terminată (lucru rar pe la noi!) cu 8 luni înainte de termenul contrac­tual! Cealaltă veste bună este că s-a intrat în linie dreaptă și cu proiectul Auto­străzii Nordului: au fost desem­nați câș­tigătorii pentru elaborarea do­cumentațiilor tehnice pentru toate cele trei loturi de pe drumul de mare viteză care va lega Baia Mare de Suceava. Pentru fiecare dintre cele trei loturi, durata contractului este de 18 luni.

O nouă inovație „a la Cluj”

Parcări cu senzor la Cluj

La Cluj-Napoca, locurile libere de parcare din zo­na istorică pot fi identificate direct de pe te­le­fon. Primăria a lansat aplicația „City Parking Cluj”, o premieră pentru România. Peste 360 de senzori, pentru tot atâtea locuri de parcare de pe 10 străzi, sunt deja func­țio­nali, iar cu ajutorul aces­tora, șoferii sunt ghidați către locurile dis­po­ni­bile. Deocamdată, proiectul cuprinde zece străzi din Zona I a orașului, însă urmează să fie extins.

Jocul de oină, în patrimoniul național

Jocul de oină a fost inclus recent în „In­ventarul naţional al ele­men­telor vii de patrimoniu”, dosarul de înscriere fi­ind apro­bat de Comisia pentru Salv­gar­darea Patrimoniului Cultural Imaterial. Autorii cercetării pentru inventarierea tradiției oinei susțin că jocurile cu bâta și mingea au fost prezente în viața co­mu­ni­tăților în toate regiunile Ro­mâ­niei, cu denumiri diferite: hoina, ogoiul (Bucovina), fuga, țuru, ho­paciul (Transilvania), apuca, mat­ca-mare (Maramureș), lopta-lungă, baciul (Ba­nat). Atât ter­mi­nologia, cât și re­gu­lile jocului leagă ori­ginile oinei de prac­ti­carea păstoritului. Ipo­te­za este demonstrată de termenii folosiți în jocul de oină: băț, bâtă, baci – denu­mi­rea căpitanului de e­chi­pă, păscari – jucătorii de la prin­dere, intrarea în strun­gă – intrarea ju­cătorilor în teren. Cele mai vechi men­țiuni ale unor jocuri cu min­gea și bâta datează din anii 1762-1763.

Ciprian Rus

Jurnalist, trainer şi analist media. A debutat în 1997 şi a activat în presa studenţească până în 2001, după care şi-a continuat activitatea la „Monitorul de Cluj”, unde a fost, pe rând, reporter, editor şi redactor-şef. În 2008, a fost recrutat în cadrul trustului Ringier, ca redactor-şef al publicaţiei „Compact”, apoi ca online content manager al site-ului capital.ro şi ca redactor-şef adjunct al săptămânalului „Capital”. Din 2010 este reporter la săptămânalul „Formula AS”.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian