Turism și pandemie: Veni, Vidi, Veneția

Străzi goale, gondole puține, timp de aș­tep­tare aproape inexistent: metropola ita­liană a turismului internațional înflorește, regăsindu-și splendoarea de altădată. Coronaviru­sul obligă Veneția să practice un turism domol, cu multă artă, dar fără ma­se uriașe de oameni.

Locul preferat pen­tru fotografii de pe Pon­te Academia are puțini amatori. Câteva tinere zâmbesc fotogenic, cu privirea ațintită spre ecranele telefoanelor, în vreme ce în spatele lor, Canal Grande sclipește în lumina soarelui de oc­tombrie. În ciuda pan­­demiei, turiștii s-au întos la Veneția. Sunt însă foarte puțini și se bucură de orașul încă gol al lagunelor, de lip­sa cozilor de așteptare din fața Palatului Do­gilor, de spațiul pustiu al Pieței San Marco și de muzeele în care sta­tuile și picturile pot fi contemplate pe îndele­te. Doar porumbeii, miile de porumbei ai Ve­neției, se înghesuie când vreun turist le arun­că grăunțe, bucuros să se fotografieze cu ei.

Termometre și măști

Odată cu redeschiderea marilor muzee de artă, la începutul lunii septembrie, Veneția, supranumită „La Serenissima”, a prins din nou viață. Dar șocul provocat de coronavirus continuă să reverbereze profund. După carantina severă din martie, în tim­pul căreia venețienii nu au avut voie să-și pără­seas­că vreme de săptămâni locuințele decât pentru a merge la cumpărături sau la doctor, oamenii își revin cu greu. Totuși, măsurarea temperaturii la ori­ce pas, obligativitatea purtării măștii și distan­țarea sanitară sunt respectate, cu grijă, de toți.

Peste tot se află dezinfectanți și sunt agățate instrucțiuni privind păstrarea distanței. Pe vapo­retti, vaporașele care efectuează serviciul de trans­port local din Veneția, purtarea măștii este obli­gatorie. Cine își uită masca acasă sau refuză să o poarte trebuie să părăsească ambarcațiunea. Ele sunt purtate chiar și la ora aperitivelor, seara, când bărbații mascați ce merg grăbiți pe străduțele în­guste ale orașului par de-a dreptul bizari. Cine se întâlnește, conform tradiției locului, cu prietenii, în fața unui bar pentru a bea un cocktail sau un vin, trebuie să poarte protecție pentru gură și nas. După tragedia din primăvară, autoritățile sanitare ita­liene și-au luat rolul în serios.

Un sfert de turism

Dar restricțiile impuse de coro­navirus îi fac fericiți pe turiștii care ajung în Veneția. Nimeni nu trebuie să se enerveze din cauza puhoaielor de oameni care coborau înainte de pe navele de croazieră (nici măcar iah­turile de lux nu mai acostează) și nici din pricina festivalurilor de film și a prezentărilor de modă care se țineau lanț. Ce-i drept, Festivalul de la Ve­ne­ția s-a ținut și anul acesta, dar fără public și ama­tori de autografe. Pietonii se plimbă relaxați pe străzi, fără a se lovi de grupurile gălăgioase de turiști japonezi și chinezi, ahtiați să facă fotografii în fiecare clipă a vieții lor.

Nici „Vaporettele” nu sunt supraaglo­me­rate, ca de obicei. Poți găsi lesne loc să stai jos, uneori chiar și aproape de prova, cu o vedere neobstrucționată către Canal Grande. Și pentru o plimbare cu gondola pe canalele orașului vechi, prețurile sunt mult mai accesibile ca înainte. Sunt disponibili doar 200 dintre cei 400 de gon­dolieri (toți bărbați), care lucrează în mod nor­mal, dar ei îndepli­nesc cu zâmbetul pe bu­ze orice dorință specială a clienților. Ei acceptă turiști chiar pentru 50 de euro, în condițiile când o plimbare în gondolă cos­ta până acum cel puțin 100 de euro. Multe hote­luri și restaurante și-au redus și ele prețurile. Taxa turistică, între trei și opt euro pe zi, va fi implementată abia din 2021.

Luna septembrie, perioada cea mai frumoasă a Veneției, i-a readus pe vizitatori în oraș, chiar dacă numărul lor a fost cu 70% mai mic decât în anul precedent. Cel mai mult se vorbește în germană, franceză și italiană. Lipsesc americanii și englezii. Pa­harele cu whisky care ocupau majoritatea me­selor din Piața San Marco au dispărut.

Pagubă de sute de milioane de euro

Prăbușirea turismului ame­nință existența multor vene­țieni. Aproape fiecare din ei trăiește de pe urma vizita­to­rilor plătitori. Situația e grea în micuțul oraș, în care n-au mai rămas decât aproximativ 55.000 de locuitori. În 2019, înainte de pandemie, s-au mai înregistrat circa 12 milioane de cazări, la care s-au adăugat de două ori mai mulți turiști de o zi, care au luat cu asalt orașul. Acum, din lipsa lor, multe magazine, hoteluri, restaurante și muzee au fost nevoite să se închidă.

Oaspeții de peste mări reprezentau peste 60% dintre vizitatorii Veneției. „Scăderea vânzărilor va ajunge la 80%, până la sfârșitul anului 2020”, esti­mează specialiștii în turism. „Dar vom face față crizei actuale. Venețienii sunt puternici în fața greu­tăților”.

Totuși, companiile de transport urban înre­gistrează deja o pierdere de peste 100 de milioane de euro, unele rute vor fi probabil abandonate în curând sau vor mai apărea în ofertă doar o dată pe zi.

Un adevărat venețian nu se lasă învins

Fie că e vorba de coronacriză, de nivelul crescut al apei sau de ciumă: de sute de ani, Veneția a fost în mod regulat pusă la încercare de soartă. Dar un adevărat venețian nu se lasă învins. În 1631, ciuma a luat aici aproximativ 50.000 de vieți, adică o treime din locuitorii orașului de la acea vreme. Cu patru luni înainte de carantină, la 12 noiembrie 2019, orașul lagunar a cunoscut a doua cea mai gravă inundație din istoria sa. După doar câteva zile, toate hotelurile erau din nou deschise. Apoi a venit virusul. Și Veneția a strâns rândurile. Orașul a rămas, practic, fără cazuri de Covid-19.

Acum, viorile cafenelelor din Piața San Marco răsună din nou. Majoritatea muzicanților sunt români, artiști neîntrecuți. La „Caffè Florian”, un local vechi de 300 de ani, un expresso costã, în continuare, 6,50 euro, un preț de multe ori mai mare decât la un bar obișnuit din Italia. Dar dacă or­chestra cântă, poate să sară și de zece euro. Prali­nele, cănile de expresso și șervetele cu imprimeu aniversar, destinate cu predilecție turiștilor asiatici și ruși, zac însă uitate în rafturi.

Maria Cristina Gribaudi, președinta muzeelor din Veneția, știe cât de importantă este repornirea culturii. „Dacă Veneția nu va fi repornită, se va nă­rui întregul sistem de turism italian”. Dar este încre­zătoare: „Trebuie să reușim, măcar pentru a trans­mite un semnal întregii lumi”.

Agonie e peste tot

Pe internet a devenit virală o caricatură. Anga­jatul unei librării îi spune unei doamne că spațiul a fost reorganizat: „Cărțile de călătorie sunt în sec­țiunea filosofie, politica e la Science Fiction, iar Epidemiologia, la albume de artă. Mult noroc!”. Gluma descrie perfect starea turismului mondial: el a ajuns, pentru mulți, de domeniul fanteziei. La nivel global, Europa este cea de-a doua cea mai afectată regiune din lume, după zona Asiei. Bă­trânul Continent s-a confruntat cu o scădere de 66% a turismului în prima jumătate a acestui an, când încă nu fusese lovit de al doilea val al pandemiei cu noul coronavirus.