Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Cele mai frecvente tulburări de somn

Apneea nocturnă

Foto: Shutterstock – 3

Sindromul de apnee în somn provine din rela­xarea excesivă a musculaturii din zona faringiană în timpul somnului, ceea ce duce la o îngustare a căilor respiratorii și la întreruperea repetată a flu­xului de aer inspirat. Se produc astfel pauze de res­pirație cu durata minimă de 10 se­cunde. În forma ușoară a afecțiunii se înregistrează între 5 și 15 asemenea întreruperi într-o oră de somn. Dacă se depă­șesc 30 de pauze de respi­rație pe oră, avem de-a face cu o apnee severă. Urmă­rile nu sunt deloc neglijabile. Som­nul agitat determi­nă organismul să producă o cantitate mai mare de hormoni ai stresului, care afectează în timp siste­mul cardiovascular. Iar respirația deficitară se soldează cu o scădere a con­centrației de oxigen în sânge, prin­cipalele organe care au de suferit fiind cre­ierul și inima. Somnul neodihnitor pro­voacă dureri de cap, tulburări de atenție, con­cen­trare și memo­rie, oboseală permanentă, som­nolență, stări anxi­oa­se și depresie. Ca opțiuni de tratament, se poate recurge la corecția chirur­gicală a vălului palatin, însă mai des utilizată este așa-numita terapie CPAP: suferindul doarme având aplicată pe figură o mască, prin care un mic aparat așezat alături, pe noptieră, îi introduce în nări aer, cu un nivel de presiune controlat.

Sindromul picioarelor neliniștite

Cunoscută abia din anul 1940, când a fost descri­să de un neurolog suedez, această tulburare de somn este în mare parte ignorată și în zilele noas­tre, rămânând adesea nediag­nos­­ticată, deși afec­tează 9-10% din to­talul populației adul­te, iar une­ori – mai rar – se întâlnește și la copii. Ea constă în senzații extrem de neplăcute, resimțite la membrele infe­rioare: fur­nică­turi, mâncărimi, cram­pe muscu­lare, durere. Simptomele se accen­tuează în momentele de re­paus din timpul zilei și se inten­sifică în spe­cial seara și noaptea, astfel încât pacienții adorm cu mare greutate și se trezesc în cursul nopții – în schimb, se atenuează atunci când ei se află în mișcare. De aici și tendința bolnavilor de a se ridica mereu de pe scaun sau din pat pentru a umbla prin încăpere, iar uneori de a-și scutura sau masa picioarele. Ca­litatea precară a somnului se repercutează asupra activității lor diurne și generează o gamă întreagă de stări psihice negative, mergând de la nervo­zitate și incapacitate de concentrare, până la anxie­tate și depresie. Tratamentul se rezumă la admi­nistrarea de seda­tive.

Tulburarea comportamentală în somnul REM

Odihna noastră nocturnă cuprinde 4-6 cicluri de somn, fiecare fiind compus dintr-o succesiune de faze. Ultima parte a ciclului (20%) aparține stării de somn REM (Rapid Eyes Movement), caracterizată printr-o vie activitate cerebrală, ce determină mișcări rapide ale globilor oculari (de unde și denumirea), respirație precipitată, crește­rea tensiunii arteriale și a pulsului. Acesta este și intervalul de timp în care visăm. Dar, în contrast cu toate procesele desfășurate alert în corpul nos­tru, musculatura rămâne inertă. Este un mecanism de protecție ce le lipsește oamenilor afectați de acest tip de tulburare a somnului – în marea lor majoritate, bărbați trecuți de 50 de ani. Ei au un somn agitat, vise violente, manifestări de som­nam­bulism, se ridică ori sar din pat, vorbesc sau strigă și pot deveni involuntar agresivi, atacân­du-și partenerul, care doarme alături de ei. Stu­diile confirmă faptul că 60% dintre tovarășii de viață ai acestor oameni au fost astfel agresați și au suferit răniri. Toto­dată, cercetătorii au descoperit că 81% din­tre pacienții diagnos­ticați cu tulburarea res­pectivă dezvoltă mai târziu o demență sau boala Parkinson. Afecțiunea poate fi ținută sub control, cu o medicație adecvată și cu anu­mite schimbări aduse stilului de viață: renun­țarea la alcool și fumat, ca și la alimente și băuturi ex­citante, în­chiderea tele­vizorului și a cal­cula­torului, cu cel puțin jumătate de ceas înainte de culcare, ore fixe pentru repausul nocturn și un dormitor care să respecte regulile de igienă a som­nului (li­niște, întu­ne­ric, aerisire bună și tem­pe­ratură mode­rată).

Fenomene misterioase

Oamenii cu comportamente neobișnuite în timpul somnului se trezesc obosiți dimineața și sunt lipsiți de energie întreaga zi.

Buimăceala după somn – Unele per­soane ies câteodată din faza de somn profund fără a fi totuși cu adevărat treze. Nu-și dau seama unde se află și pronunță cu greutate cuvintele. Această tulburare se întâlnește și la copii.

Somnambulismul – Manifestările stranii ale somnambulilor se explică prin faptul că la ei se trezește numai o parte din creier – și anume, cea responsabilă pentru executarea unor mișcări, însă nu și aceea care le controlează acțiunile.

Vorbitul în somn – La fel ca multe dintre visele noastre, și frânturile de fraze rostite în timp ce dormim n-au de obicei niciun sens. Pro­babil că ele se leagă de ceea ce visăm în mo­mentul respectiv.

Coșmarurile – Visele în care vedem oa­meni murind, accidente sau urmăriri sunt uneori atât de înspăimântătoare, încât ne smulg, brusc, din somn. Un psiholog specializat în terapie cog­nitiv-comportamentală ne poate ajuta să scăpăm de ele.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian