
S-a discutat mult în ultima vreme despre miliardele de euro negociate de președintele Klaus Iohannis la Bruxelles, pentru redresarea economică, în contextul crizei COVID. Axat foarte mult pe infrastructură și scris de către echipa lui Ludovic Orban, în plină campanie electorală, planul de atragere a banilor spre România nu a fost deloc pe placul Uniunii Europene, care și-a schimbat prioritățile, începând cu noul exercițiu bugetar, dând prioritate reformelor, soluțiilor „verzi” ecologice și digitalizării. Așa că noua echipă, condusă de premierul Florin Cîțu, din care fac parte, acum, și cei din USR-PLUS și UDMR, are sarcina de a puncta mai bine nevoile României și de a le intersecta, pe cât posibil, cu noua viziune a Uniunii Europene.
Din mijlocul calculelor și negocierilor pentru banii din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a lăsat să răsufle presei două direcții pentru care România va trage tare să-i convingă pe partenerii europeni. Prima dintre direcții e să obțină, totuși, undă verde, pentru o nevoie nu tocmai „verde” a țării noastre, aceea de a-și conecta provinciile istorice prin autostrăzi. Chiar dacă România a pierdut tempo-ul investițiilor europene în infrastructură, noua coaliție de la București e încrezătoare că vom primi, totuși, o derogare de la Comisia Europeană, pentru A7, autostrada de legătură cu Moldova. Ar fi un succes diplomatic important, iar semnele sunt că banii vor fi obținuți, altfel știrea nu ar fi ajuns în presă…
Dar vestea și mai bună din culisele negocierilor cu UE este că Guvernul Cîțu își propune alocarea unei sume impresionante pentru un proiect cu adevărat „verde”, aflat pe linia directivelor europene: 1 miliard de euro pentru împăduriri! Ministrul Cristian Ghinea a declarat că există un grup de lucru, din care fac parte reprezentanți ai Ministerelor Fondurilor Europene, Agriculturii și Mediului, care și-au propus ca în scurt timp să prezinte o „fișă de reformă”, care să asigure folosirea banilor europeni pentru împăduriri. Campioană la defrișări, România a fost, în ultimii 15 ani, codașă când a venit vorba de replantări. Bani europeni au fost și în anii trecuți, dar, în condițiile unei legislații prost scrise, nimeni nu s-a interesat de împăduriri. Acum, la pachet cu suma importantă pusă pe masă, guvernanții promit și revizuirea legislației.
Sunt doar două din direcțiile care ar urma să fie acoperite din banii primiți de la UE, dar sunt două direcții clare, pragmatice, două proiecte care vor lăsa ceva vizibil în urmă. Și sunt genul de proiecte cu vizibilitate, pe care ni le dorim realizate și din banii de investiții de la bugetul nostru, nu doar din bani europeni. Abia când astfel de proiecte vor fi transparent puse în practică, încrederea tot mai slăbită a românului și în guvernanții de la București și în birocrații de la Bruxelles va avea cu ce să fie combătută eficient. De așa ceva avem nevoie de la politicieni, nu de vorbărie goală!