Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Arsurile gastrice și colonul iritabil

– Când stomacul și intestinul nu funcționează cum trebuie, starea noastră generală se înrăutățește brusc. În prezent, șapte din zece euro­peni au de suferit de pe urma problemelor gastrointestinale –

Poftă bună și să vă priască mâncarea

Foto: Shutterstock – 5

În cursul unei vieți, sistemul nostru digestiv prelucrează în jur de 35 tone de alimente, din care extrage substanțele nutritive, pu­nându-le la dispoziția celulelor. Însă, pe lângă aceasta, el mai are și alte sarcini de în­deplinit. Se îngrijește cu conștiinciozitate de evacuarea restu­rilor nedigerabile, pe care le transportă și le expulzează din orga­nism, reglează hidratarea țesu­turilor, secretă hor­moni – și, fapt deo­sebit de important, intestinul găz­du­iește mare parte din siste­mul nostru imunitar. Dacă nu i se acordă atenția cuvenită (iar aceasta se întâmplă frecvent, în condițiile crizei de timp și, în general, ale stilului nostru de via­ță), tractul digestiv reacțio­nea­ză cu diaree, constipație, cram­pe abdominale, balonări și o senzație neplăcută de prea-plin.

Stomacul are nevoie de liniște

Unul dintre factorii care perturbă desfășurarea proceselor digestive este stresul. Specialiștii ne explică de ce: „Intestinul posedă un creier pro­priu. Compus din peste 100 milioane de celule nervoase, acesta are o structură la fel de com­plexă ca encefalul și funcționează într-un mod asemănător.” Creierul abdominal lucrează auto­nom, cu alte cuvinte, nu se supune voinței noastre și nu poate fi influențat de ea. În schimb, se află în contact nemijlocit și permanent cu encefalul. Drept urmare, atunci când neuronii de la „etajul superior” sunt suprasolicitați, abdomenul se alar­mează și emite semnale SOS prin intermediul unor simptome. De aceea, un stil de viață pon­derat, ferit de exagerări în plus sau în minus, cen­trat pe identificarea și satisfacerea nevoilor noas­tre reale, reprezintă principalul instrument cu aju­torul căruia ne putem asigura un intestin sănătos, dirijat de un creier abdominal stabil. În cadrul stilului de viață echilibrat, prielnic sănă­tății, se regăsesc ca elemente constitutive mesele luate mereu la aceleași ore, somnul suficient, precum și o porție zilnică (destul de consistentă) de miș­care. Ultima este deosebit de importantă, deoa­rece exercițiul fizic stimulează irigația sang­vină a organelor și totodată antrenează muscu­latura stomacului și a intestinului responsabilă pentru transportarea prin mișcări peristaltice a alimen­telor aflate în diverse stadii de prelucrare în inte­riorul tubului digestiv, astfel încât procesul de digerare să funcționeze ireproșabil.

Încercați să vă dați seama ce alimente tolerați mai bine

Hrana are o influență hotărâtoare asupra con­­fortului nostru abdominal. La urma urmei, trac­tul digestiv vine în contact direct cu ali­men­tele – și se constată că el reac­ționează diferit, de la o persoană la alta. Există oameni care con­sumă fără probleme un me­niu copios, cu cinci feluri de mâncare, din care nu lipsesc brân­zeturile de la antreu, friptura împănată cu grăsime și desertul, în vreme ce altora un dejun consistent le apasă cea­suri întregi sto­macul, ca un bolovan. Unii se simt bine mâncând crudități, pe când alții sunt pedepsiți cu dureri de burtă. Nici fi­brele alimentare, de însemnătate vitală pentru un stomac sănătos și pentru flora intestinală, nu sunt tolerate de toată lu­mea. Așa­dar, alimentația este o chestiune strict indivi­duală, și de aceea fiecare dintre noi ar trebui s-o adapteze la nevoile specifice ale stomacului și intestinului său. Cei dintâi cărora li se adresează această recomandare sunt pacienții cu reflux gastroesofagian, oamenii care au adesea arsuri în capul pieptului, după ce mănâncă. La ei, mușchiul circular de la intrarea în stomac, numit cardia, nu mai în­chide perfect orificiul respectiv, permițând acidului gastric să urce în esofag, unde provoacă în spatele sternului o senzație de arsură du­reroasă, ce se poate propaga până în zona faringiană. În prezent, boala de reflux gastroeso­fagian este o suferință larg răspândită, care afectează aproximativ 30% dintre europeni, procen­tul fiind considerabil mai mic la popu­lațiile din Asia și Africa (doar 5%). Vor­bim deci, și în acest caz, despre una dintre bolile caracteristice ale civilizației noas­tre.

Cum stingem focul arsurilor

Persoanele predispuse la reflux ar trebui să-și examineze mai îndeaproape meniul, pentru a observa ce anume le provoacă arsurile, deoarece factorii declanșatori nu sunt aceiași pentru toată lumea. Tocmai din acest motiv, gastroenterologii își îndeamnă pacienții să țină un jurnal, în care vor nota ce alimente consumă la fiecare masă și când apar senzațiile de usturime. Astfel, nume­roși bolnavi vor constata că nu tolerează alcoolul, cafeaua, băuturile carbogazoase ori mâncărurile cu multă grăsime. În ciuda unor calități nutrițio­nale unanim recunoscute, chiar și cruditățile se pot face vinovate de apariția simptomelor de re­flux, din pricină că digerarea lor este mai ane­voioasă și de aceea sunt reținute mai mult timp în stomac. La unii dintre suferinzi este important și momentul din zi în care se consumă un aliment sau altul. Întrucât cantitățile mari de mâncare dilată excesiv stomacul, prejudiciind cel puțin temporar tonusul sfincterului cardia, medicii recomandă înlocuirea celor trei mese principale cu cinci porții mai mici, repartizate de-a lungul zilei, dintre care ultima ar trebui luată cu patru ore înainte de culcare. Medicamentele antiacide (ex. Dicarbocalm și Maalox (Sanofi), Gaviscon (Reckitt Benckiser), Rennie Spearmint (Bayer), Bianacid (Aboca) și preparatele ce au rolul de a reduce secreția gastrică (ex. Omeprazol și Levant (Terapia), Ranitidina (Arena Group), Nexium (AstraZeneca) ajută la calmarea arsurilor, însă nu înlătură cauza refluxului. Administrarea lor pe ter­men scurt poate fi o idee bună pentru ieșirea din criză, dar cei ce-și doresc o soluție durabilă ar trebui mai degrabă să-și reconsidere alimen­tația și stilul de viață. „De pildă, scăderea în greutate este o măsură eficientă, deoarece sur­plusul de kilograme presează inutil asupra sto­macului și esofagului. Renunțarea la fumat și o mai bună gestionare a stresului prin intermediul unui program de yoga sau al unei alte tehnici de relaxare pot reduce intensitatea refluxului. Ace­lași efect îl are și guma de meste­cat, folo­sită la sfârșitul mesei, fiindcă stimu­lează fluxul salivar”, explică medicii gas­troenterologi. N-ar trebui ignorate nici remediile tradiționale, ca argila, semințele de in ori sucul de cartofi, care pot atenua simptomele de hi­peraciditate.

Una dintre cauzele bolii de reflux provine din slă­birea diafragmului, mușchiul ce desparte cavi­tatea abdominală de cea tora­cică. S-a constatat că exercițiile speciale de respirație, des­tinate întăririi planșeului dia­fragmatic, au totodată și un efect de forti­ficare a mușchiului inelar ce separă stomacul de esofag, prin urmare pot influența pozitiv refluxul gastroesofagian.

Antrenarea respirației abdominale. Mereu agi­tați și grăbiți, noi ne-am deprins să respirăm superficial, punând în mișcare mușchii toracici, care dilată și comprimă coșul pieptului – și în acest fel, utilizăm doar parțial capacitatea pul­monară de care dispunem. Respirația profundă și totală, practicată permanent de yoghini, este însă pornită din abdomen, prin deplasarea în sus și în jos a diafragmului. O puteți învăța, exersând-o câte 10 minute, de două ori pe zi. Exercițiu: Stați întinși, cu o mână așezată pe piept și cealaltă pe pântece. Inspirați lent, împingând ab­domenul în afară, în vreme ce numă­rați până la 7. Observați că numai mâna de pe burtă s-a mișcat, pe când cea de pe piept a rămas aproape imo­bilă. Apoi expirați pe o numărătoare până la 8, eliminând aerul din plămâni prin retragerea abdomenului. Cu tim­pul, veți conștientiza procesul și îl veți putea repeta oricând, indiferent de poziția corpului și fără să-l verificați cu ajutorul mâinilor. Important este să urmăriți mental intrarea și ieșirea aerului din piept.

Un alt exercițiu este cel reco­man­dat cântăre­ților, căci la ei forța și rezistența diafragmului reprezintă con­diția obligatorie pentru o bună emi­sie vocală. Stând în picioare, cu spatele drept, cu brațele, umerii, gâtul și fața perfect relaxate, inspirați profund din abdomen, în modul descris mai sus, apoi expirați cu putere pe gură, în timp ce pronunțați un „S” prelung. Imaginați-vă muș­chiul diafragmatic ca pe un pis­ton care presează energic coloana de aer evacuată.

Calmarea intestinului iritat (colon iritabil)

O altă afecțiune digestivă întâlnită din ce în ce mai frecvent în zilele noastre este sindromul de colon iritabil, de care suferă circa o treime din populația adultă a Europei. Boala se manifestă prin tulburări de tranzit intestinal (diaree sau constipație și, uneori, alternanțe ale celor două), mucus în scaun, senzație de greutate în stomac după masă, balonări, crampe, grețuri, dureri difu­ze și arsuri, zgomote intestinale. Adesea, tabloul clinic se modifică și simptomele variază ca intensitate. Contracțiile musculaturii intestinale (mișcările peristaltice) sunt deficitare și dezor­donate, de aceea colonul nu se mai golește com­plet, ci rămâne încărcat de reziduuri toxice. Pato­logia este dificil de diagnosticat, cu atât mai mult cu cât rezultatele analizelor de laborator și cele ale explorărilor imagistice sunt în general satisfă­cătoare, motiv pentru care gastroenterologii au crezut multă vreme că au de-a face doar cu o dere­glare funcțională, lipsită de substrat organic. Între timp, s-au descoperit însă dezechilibrele florei intestinale și, mai ales, permeabilitatea cres­cută a mucoasei intestinului. În mod normal, aceas­ta lasă să treacă în sânge anumite particule, dar în momentul când devine excesiv de permea­bilă, nu mai acționează ca o barieră, ci permite și trecerea unor microbi, toxine și fragmente ali­mentare nedigerate, ceea ce declanșează reacții de apărare din partea sistemului imunitar, dând naștere unor inflamații locale și generale, care se cronicizează, provoacă atrofia mucoasei intesti­nale și malabsorbția unor substanțe nutritive im­portante.

Cauzele sindromului de colon iritabil sunt încă ne­clare. Se presupune o predis­poziție gene­tică, dar sunt incriminate, de asemenea, tra­tamen­tele repetate cu an­tibiotice și medicamente anti­­acide, intoleranțele ali­mentare, ca și fluctuațiile hor­monale (luând în consi­de­rare faptul că femeile re­prezintă 67% din totalul pa­cienților și că starea de dis­confort se acutizează în in­ter­valul premer­gător men­strua­ției). Ca factori agra­vanți, s-au identificat: ali­mentația greșită, stresul, se­den­tarismul. În scopul ame­liorării simptomelor și al îmbunătățirii calității vieții, suferinzii sunt îndem­nați să practice un antrenament de rezistență și să învețe tehnici de relaxare, chiar să se adreseze unui psiholog, pentru câteva ședințe de hipnoză clinică. Fito­terapia, tratamentul cu argilă me­dicinală, consu­mul de fibre și administrarea de probiotice pre­zintă avantajul de a fi complet lipsite de efecte secundare. Dieta se va stabili individual, însă, ca regulă generală, trebuie evitate alimentele iritante pentru mucoasa intestinului: condimentele, pră­jelile, cafeaua, băuturile carbo­gazoase și alcoolice (în special berea), dulciurile concentrate, grăsi­mile, laptele și legumele care fermentează (fa­solea, varza, sfecla roșie, cono­pida, broccoli).

Când ne ducem cu infecția gastrointestinală la medic

Aproape că nu există cineva care să nu fi avut o infecție gastrointestinală, măcar o dată în viață. Când ea este provocată de un virus, diareea, grea­ța și vărsăturile dispar de la sine într-o zi sau două. Dacă se adaugă și o febră care nu vrea să cedeze, în scaunul diareic apare sânge, și vărsăturile con­tinuă și după 72 de ore, înseamnă că la originea problemei se află o bacterie, de exemplu Salmo­nella, Shigella, Escherichia coli sau Campylo­bacter. În acest caz, va fi nevoie de un tratament cu antibiotic, prescris de medic.

Infecțiile gastrointestinale sunt extrem de con­tagioase. De aceea, când unul din membrii fami­liei se îmbolnăvește, trebuie instituite reguli stric­te de igienă în toată casa. Pericolul dispare abia după ce s-au remis diareea și febra. Din fericire, neplăcerile de acest gen pot fi prevenite. În timpul verii, pe caniculă, este de preferat să renunțăm la alimentele sensibile, care se alterează ușor, cum sunt peștele și crustaceele. Dar și în carnea crudă se pot înmulți bacterii, precum Sal­monella sau Campylobacter, atunci când frigiderul nu asigură condiții de răcire corespunzătoare. Deci, aveți grijă ca peștele, puiul sau cot­letul de porc să fie bine prelucrate termic. Însă cea mai eficientă pro­filaxie o con­stituie o floră intestinală sănătoasă, care va respinge prin forțe proprii germenii veniți de niciunde, pătrunși prin efracție și puși pe rele.

Vezi și: https://www.formula-as.ro/2021/04/05/leacuri-naturale/

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian