Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

RODICA POPESCU BITĂNESCU (actriță): „Mă înveselesc spusele inteligente, zâmbetul copiilor, greșelile adulților, Caragiale, Mușatescu”

Foto: Florin Ghioca – 2

Cu un râs în cascade inconfundabil, cu o veselie molipsitoare, Rodica Popescu Bitănescu a adus bucurie în sufletele a trei generații de spectatori. Actriță a Teatrului Na­țional din București, ea s-a dedicat și scrisului, dar și regiei, fiind directorul de scenă al propriilor piese de teatru, care s-au bucurat de un imens succes de public, dintre care cea mai cunoscută este „Cinci femei de tranziție”.

La 82 de ani, Rodica Popescu Bitănescu joacă cu aceeași vervă și vivacitate dintotdeauna. Chiar de curând, a putut fi văzută imitând-o pe Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, într-o emisiune tv de umor, interpretarea ei făcând deliciul telespec­tatorilor din întreaga țară.

Dacă este fidelă Teatrului Național din Bucu­rești de 50 de ani, tot de aproape jumă­tate de secol este dedicată și „meseriei” de soție. Într-un interviu mai vechi, povestea că între Mircea Bitănescu și tânăra actriță Rodi­ca Popescu a fost dragoste la pri­ma ve­dere. Ea dădea examen de conducere, iar el era exa­minator. „Eu am dat examen de con­ducere cu el. Nu ştiu cum de am picat la co­misia lui, dacă nu cumva m-a ales el pe mine. I-a plăcut o foto­grafie, deşi eu nu sunt deloc fotogenică, şi am picat la el, la Bită­nescu Mircea. Când am văzut că apare un bărbat blond, cu ochii albaştri, îmbrăcat ofi­ţer, cu un mers aşa, ame­ricănesc, un tip calm, am căzut în cap ime­diat. A fost pentru mine o lovitură de trăs­net, adică m-am în­drăgostit de el când l-am văzut, o frumuseţe de om”, mărturisea mai demult actrița.

Dar și legendele teatrului au fost puse față-n față cu pandemia care ne-a bulversat tuturor viețile.

Așa că, despre cum traver­sează o mare actriță pandemia, am vorbit și noi cu Rodica Po­pescu Bitănescu.

– Cum vă petreceți pandemia?

– Bucurându-mă de ea și ocupându-mă mai mult de mine.

– Ce vă lipsește cel mai mult din viața „normală” de zi cu zi?

– Teatrul. Repetițiile. Și spectacolele cu public.

– Credeți că omenirea are de învățat o lecție din această boală care a cuprins-o?

– Omenirea are o lecție de învățat din pandemie, dar, din păcate, nu o să învețe nimic. Așa cum ne-o arată istoria care se tot repetă.

– V-ați vaccinat?

– Încă nu, dar o voi face în curând.

– Găsiți că este și un lucru bun în statul acasă?

– Pentru mine statul acasă a fost și va fi întot­deauna un lucru bun. Așa am putut și pot să îmi scriu piesele de teatru.

– Întorcându-ne în trecut, vă amintiți cum v-ați hotărât să deveniți actriță?

– Mie nu prea îmi place să mă întorc în trecut. Vreau să trăiesc în pre­zent. Și dacă totuși aș scor­moni trecutul, privind în urmă, cred că am decis să devin actriță din înconștiență. Îmi plăcea teatrul, iar despre mine credeam că sunt foarte talentată.

– Care au fost mentorii dumnea­voastră?

– Mentorii mei, la care mă gân­desc și acum cu respect, au fost: pro­fesorul meu de teatru, marele A. Pop Marțian, și regizorii Ion Cojar, Mihai Berechet și Cornel Todea.

– Care au fost întâlnirile care v-au marcat uman și profesional?

– Uman, aceste întâlniri fac parte din intimitățile mele și nu vreau să le dezvălui, iar profesional, foar­­te importante au fost pentru mine, ca ac­triță, întâlnirile cu mari regizori ca Ion Cojar, Cornel Todea, Dominic Dembinski. La care aș adăuga și întâlnirea mea, ca regizor, chiar cu piesele scrise de mine.

– Cum ați decis să vă dedicați comediei?

– Trebuie să subliniez faptul că, din punc­tul meu de vedere, nu m-am dedicat co­mediei, ci pur și simplu teatrului.

– Ați înveselit generații întregi de spec­tatori de teatru, de radio și de televiziune. Dar ce vă aduce dumneavoastră zâm­betul pe buze?

– Foarte multe lucruri. Spu­sele inteligente, zâmbetul co­piilor, greșelile adulților, Cara­giale, Mușatescu…

– Ce v-a îndemnat să vă apucați să scrieți piese de teatru?

– Experiența de viață și experiența mea pro­fesională.

– De cine sau de ce vă este dor?

– De cei dragi dispăruți: părinții și marii artiști plecați dintre noi.

– Ce doriți să faceți când se va termina pandemia?

– Să mă pregătesc pentru urmă­toarea și să știu cum să fug de ea. Îmi plac mult călătoriile, așa că o să fug cât mai departe.

– Ce mesaj le transmiteți citi­torilor noștri, admiratorii dumnea­voastră de o viață?

– Să își păstreze o minte sănătoasă, într-un corp sănătos. Să nu uite de an­tre­namentele pentru minte și de cele pentru corp, ca să nu cadă în „gura” depresiei.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian