Ursul Arthur și obiectele de tezaur

Problemele grave din pădurile României au revenit abrupt în actualitate zilele trecute, odată cu dezvăluirea vânătorii de trofee în care a fost implicat un cetățean austriac cu sânge regal. Cu câteva mii de euro plătiți în acte și cu alte câteva mii plasate unde trebuie, para­di­sul pădurilor românești, ultimele păduri virgine ale Europei, e al tău! Semnezi în acte că vânezi o ur­soaică cu „cazier” – vinovată, vezi Doamne, de ceva stricăciuni prin curțile țăranilor – și poți îm­pușca, de fapt, ce vrei tu, ce-ți aduc hăitașii bi­ne­voitori în cătarea puștii: cel mai mare exem­plar de urs din România, de exemplu. Treci fru­mos granița cu trofeul, fără probleme, și apoi to­tul se mușamalizează. Să nu ne amăgim: cazul ursului Arthur, care, din fericire, a scăpat în presă, e doar vârful unui aisberg, bine tăinuit de cei implicați în acest business cu comorile Ro­mâniei, cu largul concurs al autorităților. Cât timp ne ocupăm, indignați, de împușcarea ursu­lui Arthur, cine știe câți alți urși sunt împușcați și trecuți, la fel, granița, ca să împăuneze sălile de trofee din Occident…

Cât de mare e, de fapt, dimensiunea jafului, o demonstrează un raport recent al Poliției Ro­mâ­ne, chemată, de voie, de nevoie, să ajute EURO­POL-ul, într-o uriașă acțiune trans­fron­ta­lieră de recuperare a unor obiecte de patrimoniu, furate și „pierdute” prin întreg continentul. Se­sizată în urma unor anchete făcute cu specialiști de top și cu tehnică de ultimă oră din Vest, Po­liția Română a descoperit peste 2.200 de mo­nede, medalii și alte importante obiecte de pa­trimoniu în urma unor controale la magazine de antichități, la diverse „companii” și la persoane care caută, cu detectoare de metale, în siturile ar­heologice. Numai polițiștii din București au re­cuperat vreo 600 de medalii de colecție, obiect al infracțiunilor de furt și tăinuire. Colegii lor din Tulcea au găsit aproape 100 de obiecte de pa­trimoniu furate din situri arheologice, cei din Caraș-Severin au recuperat o colecție numis­ma­tică alcătuită din 500 de piese, iar polițiștii din Sălaj au dat peste aproape 1.000 de monede antice și medievale, rezultat al acțiunilor de braconaj arheologic.

Ca și în cazul ursului Arthur, avem toate mo­tivele să credem că polițiștii români ne prezintă, azi, triumfalist, doar vârful aisbergului. În afara câtorva „nebuni”, pe care îi întâlnim prin țară, în documentările noastre, care luptă cu sistemul și care trimit tomuri de plângeri autorităților des­pre jaful din zonele arheologice importante ale României, nimeni nu pare deranjat de aceste veritabile crime culturale. A trebuit să se miște EU­ROPOL-ul ca să impulsioneze Poliția Ro­mână în găsirea unor comori care au fost furate chiar de sub nasul ei! Ca și în cazul braconajului de animale, și în cazul braconajului de comori arheologice, autoritățile au acum datoria să ancheteze până la capăt. Dar au ele interesul să o facă? Dacă nu, știri precum cea cu împușcarea ur­sului Arthur sau cu cele 2.200 de obiecte de te­zaur descoperite rămân niște simple semnale de avertizare pentru ca indivizii certați cu legea să o lase mai ușor, până trece furtuna, și să o ia de la capăt, temeinic și cu sistem, peste o lună, două… Nu ne bate nimeni la amânări…