Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

SEBASTIAN KNEIPP

SEBASTIAN KNEIPP

– A fost supranumit „doctorul care tămăduiește cu apă” și „ca­pelanul holerei”, pentru nenumăratele vindecări, de-a dreptul in­cre­dibile, pe care le-a obținut în boli grave. Medicina holistică, prac­ticată de preotul german Sebastian Kneipp, părintele recu­nos­­cut al hidroterapiei moderne, de la a cărui naștere s-au împli­nit luna trecută 200 de ani, își păstrează valabilitatea și în zilele noas­tre. Vă propunem o sinteză a metodelor sale de vindecare, care sigur vă sunt de folos –

Moștenirea unei vieți exemplare

În anii săi de studii teologice, Sebastian Kneipp descoperă în biblioteca Universității din München o carte scrisă de dr. Johann Siegmund Hahn, al că­rei titlu îi trezește curiozitatea: „Pute­rea și lucrarea apei reci”. Lectura ei îl trimite cu gândul în copi­lărie. Își aduce aminte că pe vre­mea când dădea o mână de ajutor prin gospodăria pă­rinților, în satul său de baș­tină, vă­zuse de multe ori cum vitele acciden­tate ale vecinilor erau lăsate să stea cu picioarele în apă rece. El însuși suferea deja de tuberculoză și știa că boala îi pune viitorul sub sem­nul în­trebării, deoarece regula­mentele ecle­ziastice interzi­ceau acceptarea în rân­durile clerului a unor candidați cu să­nătatea șubredă. Prin urmare, se hotă­răște să experimenteze pe propria piele. Face 2-3 băi pe săptămână, în apa rece ca gheața a Dunării, iar aca­să își administrează jeturi cu stropi­toarea. Metoda are efect. După ce se însănătoșește, Kneipp întrebuințează aceeași metodă pentru a-și vindeca în secret câțiva colegi suferinzi, ca și el, de ftizie. Dar nu se oprește aici. Con­tinuă să trateze pe oricine are nevoie, astfel încât i se intentează un proces, fiind acuzat că, fără a avea pregătire medicală, a încercat să vindece cu com­prese fier­binți o servitoare bolnavă de holeră. Între timp, fusese hirotonit și trimis pe un post de capelan la Augsburg. Pentru a închide procesul, se recunoaște vinovat și se învoiește să plătească o amendă de 2 guldeni, însă observând că jude­cătorul care pro­nunțase verdictul prezenta simp­to­me de gută, nu se poate abține și îi recomandă pe loc o schemă de proceduri cu apă…

În 1854 este din nou reclamat, de astă dată, de un farmacist. Se apără în instanță, explicând că tratase numai oameni pe care medicii și farma­ciștii nu izbutiseră să-i facă sănătoși sau care nu avu­seseră destui bani pentru a plăti onorariul unui doctor. Este obligat să semneze o declarație scrisă, prin care promitea să renunțe la asemenea practici neautorizate. Își va încălca în curând an­gajamentul, deoarece în același an izbucnește o mare epidemie de holeră, care seceră multe vieți, una din ele fiind chiar cea a tatălui său. Se implică fără rezerve în îngrijirea bolnavilor și reușește să-i sal­veze pe 42 dintre pacienții lui. Începe să fie cu­noscut, iar lu­mea îl numește admirativ „capelanul holerei” și „doctorul care tămăduiește cu apă”.

Se mută la Wörishofen, un sat liniștit, situat la 70 de kilometri distanță de München, pentru a deveni, din 1855, duhovnicul mânăstirii domi­nicane de aici. Nu se limitează însă la asistența spirituală oferită călu­gărițelor, ci se preocupă totodată să le asigure o hrană sănătoasă. Se în­grijește ca terenurile aflate în proprietatea mâ­năstirii să fie cultivate, elabo­rea­ză personal proiectul de asanare a unor pășuni care musteau de apă, le învață pe măicuțe să altoiască pomii fructiferi și le deprinde cu creșterea albi­nelor.

În tot acest timp, îi bat la ușă din ce în ce mai mulți oameni, ca să-i ceară sfaturi și ajutor pentru problemele lor de sănătate. Prin­tre ei, se numără și unii de rang înalt: prinți, prințese și duci, ba chiar și un maharajah. Vin toți până în sătucul său ba­varez și se lasă doftoriciți. Se povestește că însăși împără­teasa Sissi a Austriei ar fi tri­mis după el, invitându-l la pa­lat pentru o consultație. Pa­cienții de viță nobilă sunt dis­puși să-l răsplătească regește, dar pe Kneipp nu-l interesează nici fai­ma, nici banii, ci doar faptul că poate alina sufe­rin­țele unor oameni, oricine ar fi ei. Pe cei lipsiți de mijloace îi tratează gratuit. Nenu­mă­ratele fișe ale bolnavilor îi vor folosi mai târziu ca material docu­mentar pentru cartea „Cura mea cu apă”.

La Wörishofen se resimte nevoia de a asigura condiții corespunzătoare de cazare și tratament pentru aflu­xul tot mai mare de pacienți. Se con­struiesc pen­siuni și hoteluri, iar în decurs de câțiva ani, satul se transformă, treptat, într-o loca­litate balneară (statut pe care și-l menține și în prezent), profilându-se ca o destinație turistică de succes, sub sigla „Kneipp”. În vara anului 1890 se înregistrează un număr de 6.000 de vizi­tatori, re­cord absolut pentru acea vreme. Kneipp deschide seria unor conferințe pu­blice pe teme de sănătate. Studiase enorm, aplicase în practica sa tera­peutică informațiile extrase din cărți, avusese suficient timp la dispoziție pentru a reflecta și inova, astfel încât ajunsese la o viziune mult mai largă, holistică, în care se reunesc cinci principii de bază. Pe lângă hidroterapie, conceptul său terapeutic mai cuprinde și ali­mentația, fito­terapia, exercițiul fizic și ordinea interioară. Numai acționând ca un tot unitar, poate exista sănătate. Merită subliniat faptul că elemente similare se regăsesc atât în medicina naturopată din zilele noastre, cât și în cea tradițională asia­tică, Ayurveda. Reco­mandările nutriționale formulate de naturistul autodidact în secolul 19 sunt valabile și as­tăzi. Cărțile lui men­ționează în jur de 60 de plante medi­cinale, cu îndemnul către cititori de a le încerca și a alege pe cele care li se potrivesc mai bine. Desprindem de aici ideea foarte actuală a respon­sabi­lității fiecăruia față de sănătatea sa, care se conturează și mai pregnant în contextul celui de-al cincilea prin­cipiu: ordinea interioară. Acesta trebuie înțeles ca o invitație la autoanaliză și la construirea unei struc­turi coerente a propriei vieți, deoarece numai astfel trupul, mintea și sufletul pot coexista în armonie.

Terapia prin mișcare

Foto: Shutterstock – 3

Omul modern este inactiv fizic în marea majo­ritate a timpului său, însă corpul nostru are nevoie să se miște. Sebastian Kneipp a înțeles aceasta și și-a îndemnat pacienții să-și întărească musculatura și să-și păstreze mobilitatea articu­lațiilor. Fiecare după puterile sale, desigur, dar făcând consecvent mișcare.

Efecte – În primul rând, ne vom asigura mușchi puternici și articulații capabile să funcționeze ire­proșabil. Astfel, vom dobândi o postură mai corectă a corpului și ne vom consolida oasele (nutrienții nu pot ajunge la oasele ce compun scheletul și nici la cartilajele articulare, dacă aceste sisteme nu sunt suficient solicitate: întinse, presate și apoi lăsate să se destindă). De asemenea, s-a constatat că mișca­rea este benefică pentru inimă și circulația sang­vină, ca și pentru sănătatea psihicului.

Practica la domiciliu – Nu este necesar ca antrenamentul sportiv să vizeze neapărat perfor­man­ța și să urmărească forțarea limitelor fizice. A face mișcare înseamnă, pur și simplu, a fi activ zi de zi. Sunt de folos și plimbările, pe jos sau cu bi­cicleta, chiar și urcarea pe scări, în loc de a lua lif­tul. În plus, vă puteți antrena țintit calitățile mo­tri­ce: capacitatea de coordonare (stați într-un picior, schimbând la anumite intervale piciorul de sprijin), rezistența (prin mers în pas alert sau alergări, de 3 ori pe săptămână, cel puțin câte o jumătate de oră), flexibilitatea corpului (dansați, dacă vă face plă­ce­re). Totul la libera dvs. ale­gere, numai mișcare să fie…

Hidroterapia

Băi, jeturi de apă, dușuri, mer­sul cu picioarele goale dis-de-dimineață prin iarba încă umezită de rouă, călcarea apei în cadă: apa re­prezintă nucleul metodei te­ra­­peutice Kneipp.

Efecte – Stimulii termici, com­binați în alternanța de cald și rece, determină o vaso­con­stricție pe care organismul se străduiește s-o compenseze, iar de aici rezultă o reacție ce influențează toate procesele metabolice. Aplicată cons­tant, metoda stimulează sis­temul imunitar, combate in­fla­mațiile, ameliorează dure­rea și îmbu­nătățește rezistența la stres. Kneipp se referea la toate aces­te efecte atunci când vor­bea despre „călirea tru­pului”. De asemenea, procedu­rile cu apă ajută și contra tulburărilor de somn, precum și a afecțiu­nilor cardiovasculare.

Practica la domiciliu – Cufundați ambele brațe în apă rece pentru 30 secunde, după care nu le ștergeți cu prosopul, ci doar cu palma, apoi lăsați apa rămasă pe piele să se evapore. Baia pentru brațe este înviorătoare, fără a provoca nervozitate. Iată și un procedeu simplu de creștere a imunității: la sfârșitul unui duș cald, scădeți temperatura apei, cât suportați.

Nutriția terapeutică

O hrană simplă, naturală, alimente de origine preponderent vegetală, care să aprovizioneze orga­nis­mul conform necesităților lui – pare simplu și chiar este. Căci Kneipp pledează mai ales pentru măsură și echilibru, respingând exagerările. El ne recomandă să consumăm zilnic legume și fructe proaspete, cereale integrale (ca sursă de energie) și proteine (care ne conferă stabilitate și rezistență).

Efecte – Contemporanii lui Kneipp se confrun­tau cu două probleme: dificultatea de a-și procura hrana și perisabilitatea ei. Dar în ultimă instanță, dieta propusă de el conține exact acele componente pe care nutriționiștii le consideră astăzi sănătoase, deoarece ne furnizează toți nutrienții importanți – vitamine, minerale și oligoelemente. Consumate crude sau preparate neagresiv, alimentele își păs­trează valoarea nutrițională. Cei ce au posibilitatea ar trebui să-și cultive personal legumele și zar­za­vaturile și să mănânce mai curând pro­dusele lactate obținute de la animale de țară, lapte, brânză de oaie și de vacă, și mai puțin car­nea lor. Respectând aceste principii, vom evita așa-numitele boli ale civilizației (de exem­plu, diabetul de tip 2), declanșate ca o con­secință a alimentației greșite.

Practica la domiciliu – Să nu vă lip­sească nicio zi din farfurie legumele de se­zon. Aveți grijă să vă alcătuiți un meniu va­riat și lăsați pauze destul de lungi între mese, pentru a da organismului timpul nece­sar di­gestiei. Preparați-vă singuri mâncăru­rile, în­trebuințând ingrediente proaspete, și re­nun­țați la soluțiile comode, de tip fast-food.

Fitoterapia

Dintotdeauna, oamenii au căutat ajutor la plante, pentru a-și alina suferințele trupului. Astfel s-a constituit de-a lungul veacurilor un imens tezaur de cunoștințe despre puterea tămăduitoare a regnului vegetal.

Efecte – Numeroase plante conțin în frunzele, florile, rădăcinile sau în tot orga­nis­mul lor, diferite substanțe, ce au fie rolul de a înde­părta animalele care ar încerca să le mănânce ori de a dis­truge microorganismele dăună­toa­re, cum sunt ciupercile și bacte­riile, fie pe acela de a anihila stre­sul oxidativ. Printre acestea se nu­mără uleiurile eterice, principiile amare, tananții, glico­zidele, sapo­ni­nele, flavonoidele, mucilagiile și fibrele.

Practica la domiciliu – Proas­păt culese sau uscate, pătrunjelul, mărarul, tarhonul, leușteanul, cim­brul, rozmarinul și alte verdețuri ne servesc drept condimente sănă­toase, îmbunătățind gustul mâncă­rurilor. Cel mai adesea, plantele se administrează sub formă de ceai. Recomandările lui Kneipp: din va­leriană, roiniță, hamei și mentă, în părți egale, se poate obține o infuzie care liniș­teș­te nervii și ne ajută să avem un somn odihnitor. Nalba și pătlagina calmează tusea. Ex­tractele la rece sau infu­ziile răcite, preparate din flori de fân, urzici sau flori de soc, sunt utilizate în comprese, împachetări sau băi terapeutice, pentru combaterea durerilor reumatice.

Ordinea ca terapie

Astăzi, noi vorbim despre echilibru interior, pauze de relaxare și concentrarea atenției pentru conștientizarea momentului prezent (mindfullness). Kneipp compara organismul uman cu un mecanism care amenință să se gripeze, atunci când coerența funcționării lui se perturbă. Rotițele care îl compun pot fi intacte, însă dacă printre ele se strecoară ceva ce le îngreuiază mișcarea ori o blochează total, acel element care produce dezordine trebuie îndepărtat, în scopul de a restabili funcționarea ireproșabilă a sistemului.

Efecte – În situații stresante, organismul se­cretă cortizol, un hormon care, pe termen scurt, ne mărește exponențial capacitatea de acțiune și eficiența, în schimb restrânge funcționarea unor organe și sisteme (a celui imunitar, de pildă). Când stresul se reduce sau dispare, totul revine la starea anterioară. Deci, orice interval încărcat de tensiune nervoasă trebuie să fie urmat de o relaxare, căci dacă nivelul cortizolului se menține ridicat pe o perioadă mai îndelungată, aceasta va provoca daune în întregul organism.

Practica la domiciliu – Ca remediu în fazele acute de stres, Kneipp recomandă câteva respirații controlate, profunde, realizate cu antrenarea muș­chiu­lui diafragmatic. Pentru a vă regăsi liniștea și a gestiona mai bine stresul, practicați yoga sau Tai-Chi, notați-vă stările sufletești într-un jurnal ori, dacă aveți talent la desen, luați lecții de pictură.

Viața, pe scurt

17 mai 1821 – Viitorul preot și terapeut se naște într-o familie modestă din Stephansried, o localitate din ținutul Allgäu, în Bavaria.

1847 – Se îmbolnăvește de tuberculoză.

1848 – Începe să studieze teologia. Reu­șește să-și vindece boala de plămâni cu ajuto­rul băilor reci, folosind jeturile de apă.

6 august 1852 – Este hirotonit și numit ca­pelan la Augsburg. Datorită activității sale neo­bosite de ajutorare a suferinzilor, devine cunos­cut ca „doctorul care tămăduiește cu apă”.

2 mai 1855 – Începând de la această dată, este duhovnicul călugărițelor din mânăstirea dominicană de la Wörishofen. În anii ce ur­mea­­ză, își dezvoltă con­­ceptul terapeutic de tip holistic.

1886 – Iese de sub tipar lucrarea sa de re­fe­rință „Cura mea cu apă”. O a doua carte im­portantă, in­titulată „Așa ar trebui să tră­iți”, apa­re în 1889.

17 iunie 1897 – Moa­re la vârsta de 76 de ani.

Din cugetările lui Sebastian Kneipp

* Natura este cea mai bună farmacie.

* Sănătatea n-o cumperi de la prăvălie, ci o dobândești prin felul cum îți duci viața.

* Toți doresc să fie sănătoși și să aibă o viață lungă, dar puțini fac ceva pentru asta.

* Calea către sănătate trece prin bucătărie, nu pe la farmacie.

* Dacă bagi de seamă că ai mâncat, înseamnă că deja ai mâncat prea mult.

* Cel ce nu dorește să investească zilnic în sănătatea lui va fi nevoit într-o zi să sacrifice mult din timpul său pentru boală.

* Când omul nu vrea, nu e nimic de făcut. Nici zeii, nici revărsarea apelor n-au puterea de a birui prostia.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian