RODICA CULCER despre… „Joe Biden a schimbat fundamental abordarea și atmosfera din cadrul NATO”

– „Capitala” Uniunii Europene, Bruxelles, a găzduit zilele trecute un important summit al Ali­an­ței Nord-Atlantice (NATO). Care ar fi princi­pa­lele concluzii ale întâlnirii? Ce garanții propune NATO pentru regiunea noastră? Se simte vreo schim­bare de abordare, odată cu întrarea în rol a lui Joe Biden, noul președinte al Statelor Unite (cel mai puternic stat din NATO)?

– Potrivit majorității analiștilor, noul președinte al SUA, Joe Biden, a schimbat fundamental abor­da­rea și atmosfera din cadrul NATO, prin reafirmarea an­gajamentului de a apăra oricare dintre statele membre, în cazul unui atac extern (celebrul articol 5), pe care predecesorul său, Donald Trump, îl ba­ga­telizase ca nerealist, determinând-o pe cancelara Ger­maniei, Angela Merkel, să afirme la momentul respectiv că „Europa este pe cont propriu”. Acum, însă, Joe Biden dă asigurări că America le stă alături europenilor, „ca în timpul celui de-al doilea Război Mondial”. Este o precizare importantă, mai ales pentru est-europeni, printre care ne numărăm și noi, aflați la frontiera cu spațiul sovietic și ex-sovietic și expuși, astfel, unei eventuale agresiuni rusești (care nu mai este exclusă, nici de analiștii strategici, nici de generalii americani). Întâlnirea președintelui ame­rican cu președintele Ro­mâniei și cu cel al Po­loniei a dat, la rândul său, un sem­nal pozitiv în pri­vin­ța se­riozității cu care SUA pri­vesc necesitatea contraca­rării Rusiei. Decizii prac­tice, însă, de ordin militar și logistic, nu s-au luat de data aceasta, poate pentru că NATO este în curs de finalizare a unui nou con­cept strategic, menit să adapteze Alianța la provo­cările generate de terorism, securitatea cibernetică și agresivitatea autocrațiilor de tipul Chinei și Rusiei. Interesant este că președintele Biden a reușit să-i determine pe aliații europeni să se alinieze atât la poziția sa dură față de China (deși unii dintre ei, din motive economice, nu o agreează), cât și față de Ru­sia (pe care UE o consideră o amenințare imediată la adresa sa). De altfel, în ciuda atmosferei mult îm­bunătățite, NATO a scos, totuși, în evidență, și per­sistența unor probleme perene, legate de inadec­varea forțelor militare europene în cazul unui atac rusesc, și diferențele de opinii dintre liderii europeni cu pri­vire la politica externă. Deocamdată, însă, putem privi viitorul cu un optimism prudent, motivat de prezența unui lider responsabil la Casa Albă.

– Comisia Europeană a adoptat recent un nou raport privind situația României, în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva co­rupției. Cum vede Comisia evoluția României, du­pă plecarea PSD de la guvernare? Ce s-a făcut bi­ne, ce mai e de făcut din punctul de vedere al în­tăririi statului de drept în România?

– Tot ce trebuie să facă România este să-și res­pecte angajamentele asumate față de UE și față de pro­priul electorat. Guvernul, însă, a îndeplinit un sin­gur anga­ja­ment din cele asumate în programul de gu­vernare în privința justiției. În schimb, modi­fi­carea legilor jus­tiției, masacrate de regimul Drag­nea – desființarea Sec­ției Speciale (SIIJ) și întărirea DNA, prin trans­fe­rul poliției judiciare în subordinea sa – promise cu mare pompă, au fost blocate de UDMR și PNL. În plus, ministrul de finanțe și pre­mierul au tăiat drastic fon­durile DNA, împiedicând ins­tituția să rezolve de­ficitul de procurori și să achi­zi­ționeze echipamente de supraveghere performante. În concluzie, constatând că, deși nu s-a mai făcut nici un rău, nici nu s-a reparat răul făcut anterior de PSD, ALDE și UDMR, Comisia Europeană a decis continuarea monitorizării Ro­mâ­niei prin MCV (me­canismul de cooperare și control). Deși la începutul anului, liderul PNL, Ludovic Orban, promitea că până în iunie, problemele legate de jus­tiție vor fi rezolvate și vom ieși de sub monitorizare, par­la­mentarii s-au preocupat mai mult de legi irele­vante, ca de pildă legea colindului. Ministrul justiției, lipsit de experiență, dar reformist convins, a fost lăsat singur, inclusiv de președintele Iohannis, preocupat mai degrabă de copaci și gunoaie. Se vede tot mai clar că reformiștii sunt de fapt în minoritate, atât în rândul politicienilor, cât și al magistraților. Blocată de lupta pentru putere din PNL, coaliția continuă să tergi­ver­seze reformele și relansarea anticorupției, chiar dacă prețul este menținerea României la peri­feria Europei, unde ne-a lăsat Dragnea. Să fie oare acesta destinul nostru?