Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

BOGDAN ANTONESCU (expert în fenomene meteo extreme): „În următoarele decenii, frecvența de apariție a furtunilor de tot felul va crește”

– Pentru a ne feri de fulgere, este esențial să consultăm prognozele meteo –

Fulgere în București (Foto: Shutterstock – 2)

Ne aflăm în plin sezon al fenomenelor me­teo extreme: inundații, viituri, fur­tuni violente, chiar și tornade. După inun­dații, cele mai periculoase sunt furtunile cu des­cărcări electrice, iar România deține recordul trist de țara europeană cu cele mai multe decese ca­u­zate de trăsnete. L-am rugat pe Bogdan Anto­nes­cu, expert în fenomene meteo extreme, cer­ce­tător la „Institutul Național de Optoelec­tro­nică”, să ne ajute să înțelegem cum ne putem proteja.

„Cea mai afectată zonă este Oltenia”

– Ce anume determină numărul mare de victime ale descărcărilor electrice în România? Lipsa educației, lipsa aparaturii necesare de averti­zare?

– Avem un sistem pus la punct de detectare a furtunilor cu potențial periculos, iar alertele emise au făcut ca în ultimii ani, numărul victimelor să scadă. Preponderența populației din zonele rurale și lipsa unei educații intensive sunt principalele cauze. De pildă, în Statele Unite, în fiecare pri­măvară se desfășoară programe de informare a populației cu privire la măsurile de protecție pe care le poate urma, iar rezultatele sunt consistente, numărul victimelor devine an de an mai mic. Cred că „Inspectoratul pentru Situații de Urgență” ar tre­bui să ia în calcul și la noi, o campanie de in­formare intensivă, în special în sate, împreună cu primăriile, direct și chiar pe rețelele de socia­li­zare. De pildă, cea mai afectată zonă este, de de­parte, Oltenia, zona de câmpie și de deal din sud vestul României, acolo unde mare parte a popu­lației trăiește în mediu rural și unde se produc cele mai multe furtuni cu descărcări electrice.

„Orașele sunt zone mai sigure”

– Să încercăm să prezentăm în cele ce ur­mează un ghid al măsurilor de prevenție și să începem cu zonele urbane.

Bogdan Antonescu

– Aici găsim sub 10% din victimele trăsne­telor, orașele sunt zone mai sigure datorită clă­di­ri­lor dotate cu paratrăsnete. Teoretic, în avizul de construcție ar trebui să fie inclus și un para­trăsnet, nu știu cât se respectă asta, dar foarte multe clădiri îl au. În plus, marile aglomerări urbane funcționează precum insule de căl­dură, iar aici se formează mai puține furtuni cu descărcări electrice.

– Și totuși, în vara aceasta, un tramvai din Craiova a luat foc, după ce a fost lovit de fulger.

– Nu știm exact ce s-a întâmplat acolo, în ce stare se afla sistemul său electric. Dar astfel de în­tâmplări ne arată că orașul nu ne protejează 100% de trăsnet. Cel mai bun lucru pe care îl putem face atunci când auzim tunetul este să ne adăpostim, în casă, sau în mașină, ce funcționează precum o cușcă Faraday și oferă pro­tecție.

– E periculos să mergem pe bicicletă, cu umbrela des­chisă, sau să lăsăm fe­reas­tra deschisă?

– Nu-i o idee bună să ne con­tinuăm traseul pe bici­cletă, iar cu umbrela n-ar tre­bui să fie o problemă, dacă suntem în­conjurați de clă­diri, nu în spa­ții libere. Cu fe­restrele des­chise este în re­gulă, dar să nu stăm aproape de geamuri cu rame meta­lice, de alte obiecte metalice, de țevi, conducte, ba­re. Se poate întâmpla ca în zo­nă să nu fie nici o clădire cu paratrăsnet, iar ener­gia elec­trică ce se scurge din fulger să fie trans­misă în casă, de astfel de obiecte metalice. De aceea, nu se recomandă să stăm în baie sau să facem duș în timpul unei furtuni cu descărcări electrice.

– Vara, sătenii lucrează pe câmp, merg cu animalele, au treburi prin gospodării, cum se pot proteja?

– Dacă te prinde pe câmp o furtună cu fulgere și nu ai unde te adăposti, lucrurile nu arată prea bine. O soluție extremă ar fi nu să ne culcăm la pă­mânt, ci să ne așezăm astfel încât să ne re­du­cem înălțimea, păs­trând totodată un contact cât mai mic cu solul. Se știe că astfel de furtuni se formează de regulă după amiaza și e bine ca oa­menii să consulte prog­noza meteo înainte de a pleca la câmp. În sat, nu rămâi pe uliță, când ai auzit tunetul intri în casă și stai cât mai în interio­rul ei. Regula spune că, dacă trec mai puțin de 30 de secunde din momen­tul în care ai văzut ful­gerul și auzi tunetul, în­seamnă că furtuna este aproape și trebuie să intri în casă. Chiar dacă nu are paratrăsnet, acolo vei fi mai protejat.

Când ți se ridică părul în cap…

– Este sezonul plimbărilor pe plaje, al dru­mețiilor, al cățărărilor pe creste de munți…

Frecvența tornadelor va crește în București

– Pericolul în zonele de litoral nu-i atât de mare. Cele mai multe furtuni se produc după amiaza, fie în larg, fie în interior, spre Do­bro­gea. La munte-i problema. Uneori putem fi prinși chiar în interiorul furtunii, situații în care simțim diferite efecte electrostatice, cum ar fi ridicarea părului. Sunt situații periculoase, în care nu ai unde să te ascunzi. De aceea, și în aceste ca­zuri de drumeții, evenimente spor­tive, este foarte indicat să te infor­mezi înainte, să cunoști prognoza meteo. Este esențial! Dacă te sur­prinde furtuna, tot ce poți face este să încerci să stai departe de structu­rile înalte, să ajungi în zone mai joase. De ase­menea, corturile se recomandă să fie amplasate în zona văilor, nu pe creste.

– În situații limită, ce adăpost poate oferi pădurea?

– Aceste furtuni sunt de regulă însoțite de ploi, și oamenii au tendința de a se adăposti sub copaci. Trebuie evitați cu orice preț copacii solitari, ei vor fi primii loviți de trăsnet. Pădurea poate oferi adă­post, dar să nu stăm sub cei mai înalți copaci, sau cei mai bătrâni, scorburoși. Și nu la marginea ei.

– Înțeleg că cea mai bună măsură de a sta departe de fulgere este informarea, consultarea buletinelor meteo…

– Apar studii, cercetări, teorii, am aflat multe, dar nu știm cu exactitate cum se formează fulge­rele. Din studiile de până acum, putem trage con­cluzia că frec­vența de apariție a furtunilor de tot felul va crește în următoarele decenii. Grin­dină, descărcări electrice, chiar și tornadă. Cel mai bun mod de a ne proteja este să respectăm avertizările pentru situații de urgență trimise pe telefoanele mobile, să luăm în calcul codurile stabilite de Ad­ministrația Națională de Meteo­rologie, și să ur­mă­rim informațiile oferite de site-ul aces­teia în timp real (meteoromania. ro), prognozele pe ore, sau chiar zeci de minute, așa nu­mitele nowcasting, pe perioade de scurtă durată.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian
ro_RORomanian