Răspuns pentru SANDU R. – București, F. AS nr. 1479 – „Am fost diagnosticat cu proctită ulcero-hemoragică”

Dr. RAREȘ SIMU – Centrul de Sănătate şi Viaţă „Armonia”, Bucureşti și Cluj-Napoca, tel. 0766/29.84.58

Problema cu care vă confruntați, rectocolita ulcero-hemoragică, este o boală inflamatorie, auto­imună, a intestinului. În cele mai multe cazuri este afectat rectul şi sigmoidul, dar există şi situaţii în care este afectat tot intestinul gros. În această boală este afec­tată mucoasa intestinală, care este inflamată şi prezintă, din loc în loc, ulceraţii (mici răni). As­pectele descrise sunt va­labile pentru perioadele active ale bolii, în perioada de acalmie, mucoasa putând avea un aspect normal. Ulce­raţiile care apar se datorează unor micro­trom­boze (blocarea) vaselor mici de sânge care irigă mucoasa. A­ceasta, nemaifiind alimentată cu sânge, se necro­zea­ză (se distruge) şi apar ulce­ra­ţiile.

Simptomele principale sunt diareea şi rectoragia (elimi­na­rea de scaune cu sânge). Acestea se asociază cu dureri abdo­minale şi cu tenesme (dureri la nivelul rec­tului, cu senzaţie de scaun). Boa­la evoluează cu perioade acute şi perioade de acalmie, în care simptomele se ameliorează până la dispariţie. Netratată la timp, perioadele de acutizare devin din ce în ce mai grave şi mai lungi, până la dispariţia perioadelor de acalmie.

Diagnosticul se stabileşte pe baza manifes­tărilor clinice. Pentru confirmare, este nevoie de anumite investigaţii. Cele mai importante sunt cele imagistice – rectosigmoidoscopia şi, eventual, co­lo­noscopia. Din sânge se pot determina o serie de parametri care atestă prezenţa inflamaţiei şi de asemenea se determină markeri imunologici, care sunt caracteristici bolii şi care arată eficacitatea terapiei, dacă sunt determinaţi pe măsura efectuării tratamentului.

Pe lângă medicamente, este necesar repausul la pat şi un regim alimentar cu mese mici şi frecvente şi cu evitarea alimentelor care irită mucoasa intes­tinală (lapte, brânzeturi fermentate, legume-fructe crude, dulciuri concentrate, grăsimi animale). Anumite alimente pot să nu fie tolerate fără ca pacienţii să-şi dea seama care sunt acestea. Există anumite analize care se efectuează din sânge, detectându-se anticorpi împotriva alimentelor netolerate – test de intoleranțe alimentare. În acest fel, se poate stabili exact regimul alimentar care trebuie urmat. Prin excluderea alimentelor neto­lerate, pe anumite intervale de timp, în funcţie de gradul de intoleranţă, leziunile mucoasei se pot vindeca şi simptomatologia este ameliorată.

Având în vedere că este o boală autoimună, tratamentul trebuie să fie cu preparate imuno­mo­dulatoare. În cazul dvs., vă recomand să asociați la tratamentul medicamentos următoarele remedii homeopate: Arnica c5, Hamamelis c200, Podo­phyllum c30 și Mercurius corosivus c30, luate de 2 ori pe zi. Vă recomand, de asemenea, urmă­toa­rele plante, cu care să faceți cure de câte 3-6 luni: aloe, prunella vulgaris, artemisia annua, rhodiola, sevă de mesteacăn, ulei din sâmburi de vișine și ulei de cânepă – cbd (puteți găsi com­binațiile respective în produsul Mix 4 plante și Mix 4 uleiuri, la „Centrul de sănătate Armonia”).

Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE – medic primar dermatolog, specialist acupunctură și homeopatie – București, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: [email protected]

„Sufăr de eczemă dishidrotică” (Răspuns pentru OANA D. – Călărași, F. AS 1427)

Stimată doamnă,

Eczema dishidrotică este o tulburare cutanată, caracterizată prin prezența unor vezicule mici, pru­riginoase, localizate pe părțile laterale ale degetelor de la mâini și picioare, precum și pe părțile laterale ale palmelor și tălpilor. Eczema dishidrotică afec­tează oame­ni de toate vârstele (nu ne-ați spus vâr­sta), însă aceia între 20-40 ani sunt cei mai afectați, cu tendință de scădere a frecvenței, după 60 ani. Există o ușoară predilecție la sexul feminin.

Cauza eczemei dishidrotice este necunoscută. Cândva, se considera că eczema dishidrotică era asociată unei disfuncții a glandelor sudoripare, dar această ipoteză este azi infirmată. În schimb, ec­zema dishidrotică poate fi agravată de hiperhi­droză (exces de transpirație).

Alți posibili factori etiologici:

* Atopie – aproape jumătate din cei care suferă de eczemă dis­hidrotică au un teren atopic.

* Stres psihic – leziunile de eczemă dishidrotică se agravează în situații de stres psihic.

* Reacții la metale – sensibi­litatea la nichel și cobalt sunt cele mai implicate, prin intermediul die­tei.

* Sensibilitatea la substanțe chimice și aromate: detergenți, par­fumuri, balsam de Peru etc.

* Infecții fungice – se consi­deră că ele pot declanșa eczema dishidrotică, printr-o reacție la distanță.

* Genetic – există o formă ra­ră, genetică, cu defect bine de­finit.

* Infecția cu virusul HIV – boala poate fi agra­vată/declanșată la cei cu această suferință sau chiar ca urmare a răspunsului la tratamentul pentru HIV.

Clinic, așa cum am spus, eczema dishidrotică se manifestă prin leziuni veziculare (mici bășici), localizate pe părțile laterale ale palmelor, pe dege­tele de la mâini și pe tălpi. Leziunile pot fi mai mari, formând bule (bășici mari), care se pot supra­infecta. Leziunile tind să se rezolve de la sine, lă­sând în urmă zone descuamate. Pacienții pot suferi modificări unghiale, ca urmare a unei boli mai severe.

Posibile abordări naturiste:

* Comprese reci – tind să cal­meze pruritul.

* Încetați fumatul – nu doar pentru riscurile fumatului în sine, dar unii oamenii au reacții la unele componente ale tutunului, care duc la eczemă dishidrotică.

* Combaterea stresului – tre­bu­ie evitate situa­ții stresante și gestio­nate mai calm reacțiile la stres.

* Exerciții contra stresului – Yoga, Tai Qi, Biofeedback sunt metode bune de a relaxa organis­mul. (Ultimul dintre ele e folosit chiar cu oarecare succes în tratamentul eczemei dishidrotice.)

* Ovăz – fulgi de ovăz măcinați și amestecați cu apă calmează pruritul.

* Comprese cu oțet de mere – oțetul de mere poate fi de folos, având efecte antibacteriene și de normalizare a pH-ului cuta­nat. Totuși, trebuie folo­sit cu precauție, ca să nu agra­veze boala.

* Extracte fitoterapeu­tice – Ulei de arbore de ceai (combate și infecțiile fun­gice), unt de shea și unt de cocos (excelente cicatr­izante).

* Mierea de albine – poate fi de folos pentru ac­țiu­nea ei antimicrobiană, an­ti­inflamatoare și cica­trizantă, dar să fie o miere de calitate, pentru a evita infecțiile cu botulină.

* Dietă – să se evite, pe cât po­sibil, consumul alimentelor care ar putea conține cantități mai mari de cobalt, nichel sau crom. Unele dintre acestea includ alimente gătite cu us­tensile din nichel sau conservate în cutii din nichel: fructe de mare, grâu, fasole, ciuperci, cacao și ciocolată.

* Acupunctura – este un bun tratament pentru calmarea pruritului și echilibrarea stării emoțio­nale.

* Homeopatia – este excelentă pentru această boală. Primul medi­cament pe listă este Rhus toxi­co­dendron, dar me­dicamentele individualizate sunt cele mai bune pentru tratamente pe termen lung.

Fiindcă eczema dishidrotică poate semăna cu mai multe boli, inclusiv cu forme severe de pso­ria­zis și unele tipuri de cancer cutanat, este im­portant să consultați medicul, dacă vă bănuiți de această boală!

Vă urez succes!

Farm. spec. PAUL TISMAȘ – tel. 0745/137.537, e-mail: [email protected]

„Sufăr de spondilodiscartroză dorso-lombară” (Răspuns pentru DUMITRU R. – jud. Bacău, F. AS nr. 1413)

Suferinţa dvs. este rezultatul unui stil de ali­men­taţie şi de viaţă nesănătos. În primul rând, dacă sunteţi supraponderal sau obez, trebuie să adop­taţi cât mai repede cu putinţă un regim ali­mentar hipocaloric. Scoateţi din meniu tot ce în­seamnă produse din sau cu carne de porc, precum şi smân­tâna, împreună cu celelalte lactate inte­grale. 90% din hrana dvs. să fie vegetariană, cu foarte multe legume şi fructe proaspete. – Eliminaţi masa de seară. După orele 17, nu mai mâncaţi nimic consis­tent, decât ceva fructe sau legume proaspete, fără pâine şi/sau făinoase. – Beţi multă apă plată sau ceai pentru articulaţii sănătoase, de la firma „Pla­far” sau „Fares”. – Practicaţi postul de 24 de ore, cât mai des cu putinţă. Cum se practică acest post: mâncaţi două zile la rând numai o dată pe zi, dimineaţa, o masă bogată. Între cele două mese trec 24 de ore, timp în care nu mâncaţi nimic, doar puține fructe proaspete, beţi multe li­chide: apă plată şi ceai din plante. Cu cât veţi practica mai des postul de 24 de ore, cu atât vă veţi simţi mai bine. Ca tratament, alături de ceaiul me­di­cinal recomandat, vă sugerez o soluţie, pe care o puteţi prepara dvs. Într-un bor­can de cca 2 -3 kg se pun: rădăcină de hrean rasă, aprox. 1/2 kg, 100 g muştar boabe (2 pachete), ar­dei iute mărunţit, aprox. 200 g. Peste această masă se adaugă 3 litri de oţet de mere şi miere, pe care-l găsiţi la maga­zinele de produse naturiste. Lăsaţi amestecul la extras 15 zile, agi­tând. La final, filtrați amestecul prin tifon şi cu soluţia obţinută vă masaţi de 2-3 ori pe zi locurile dureroase. Dacă acest tratament re­lativ simplu de obţinut şi de uti­lizat nu dă rezul­tatele dorite, atunci con­tactaţi-mă şi vă voi institui un tra­tament mai eficient.

„Caut tratament pentru varicocel” (Răspuns pentru C.T., F. AS nr. 1413)

Inflamaţia datorată varicocelului este vinde­cabilă fără intervenţie chirurgicală, dacă nu este însoţită cumva de vreo complicaţie locală. Pe piaţa farmaceutică se găseşte un produs numit „Api­re­ven”, pe bază de ve­nin de albine, produs de „Insti­tutul Apicol” şi pe care-l găsiți la maga­zinele natu­riste. Vă masați uşor la locul afectat, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, dar cu perse­verenţă şi tena­citate, până la retra­gerea totală a inflamaţiei, care se poa­te produce între 15 şi 30 de zile. Crema se ține la frigider şi se aplică rece. Dacă nu se retrage inflamaţia în 30-35 de zile, contactați-mă şi vă voi prepara un produs mai eficient.