Nu putem vorbi despre speranțele legate de noul an 2022 fără o „calificare” – pe care ne-am dori-o lucidă – a „realizărilor” lui 2021. Sărbătorile, destul de relaxate față de cele din alte țări, au dat asupra lui o perspectivă (oarecum) roz. După un „zbucium politic” prelungit, România a dobândit, în sfârșit, un guvern stabil, bazat pe majoritatea parlamentară PSD-PNL, surprinzătoare, dar confortabilă! Pandemia, care a bătut în retragere vreme de câteva luni, a dus la reducerea măsurilor de prevenție. UE ne-a aprobat PNRR-ul, prima tranșă din miliardele de euro promise sosind deja. Mai mult, după un șir de ani în care adoptarea lui se finaliza după începerea exercițiului financiar normal, bugetul de stat pe noul an a fost acceptat. Generalul Nicolae Ciucă, șeful guvernului, a reușit să îl impună, în ciuda „clasicelor ciorovăieli” legate de așteptările unui sector economic sau altul, de aspirațiile – mai mult sau mai puțin motivate – ale unor comunități teritoriale. Cu un buget închegat, guvernul a putut chiar să găsească „resurse” pentru protejarea populației de efectele dure ale crizelor energetică și sanitară, ce amenință să facă încă ravagii în pragul iernii. S-ar putea spune așadar că, în anul ce a trecut, România a reușit să controleze o gravă criză social-economică, prefigurată de împrejurările vitrege pe care lumea în ansamblul ei le traversează. Bucuria sărbătorilor relaxate a părut, în consecință, justificată, iar românii ar avea toate motivele să privească optimist debutul anului 2022.
Anul care a trecut a avut însă și „o zonă întunecată” (care amenință să devină iarăși periculoasă), pandemia, și care a relevat profundele deficiențe ale sistemului politico-administrativ al țării, începând cu subsistemul sanitar. Spitalele prost întreținute, prost dotate și prost administrate (cum a arătat seria de „accidente” cu victime nevinovate), personalul specializat redus și prost remunerat, penuria de medicamente etc. reprezintă doar o imagine parțială a dezastrului din acest sector esențial pentru viața comunității. Deblocarea unor sume mari de bani din fondul guvernamental de rezervă a însemnat doar o „frecție la un picior de lemn”, pentru că ele au fost cheltuite nechibzuit, deturnate, pierdute în reparații de mântuială, „drenate” cu dedicație spre anume firme. Situația se repetă, de altfel, în toate subsistemele ansamblului social administrat de stat. Instituțiile acestuia, specializate pe domenii, sunt înțesate cu paraziți politici, clienți ai unor lideri interesați doar de avantaje și profit personal. Sistemul nostru de stat permite și susține astfel de situații de „ocupare clanică” a instituțiilor sau de extindere inutilă a lor, pe baza bugetului de stat, principala „sursă” a satisfacerii intereselor materiale ale „împricinaților”. Toată lumea ar trebui să înțeleagă de ce nu se găsesc bani pentru infrastructura comunicațională a țării, pentru repararea sau clădirea de spitale și școli, pentru susținerea IMM-urilor românești. O birocrație nesățioasă, complet deprofesionalizată, supraponderală, ia totul și își împarte, după ierarhii mafiote, totul. „Ciuruirea” administrației cu „paraziți parașutați”, fără nicio expertiză pentru domeniile de specialitate, o paralizează, o face să funcționeze în gol, ducând la pierderea unor oportunități reale de dezvoltare concretă a țării. Cu o asemenea armată de rozătoare, nu este de mirare că Statul român a ajuns „un stat eșuat”, cum a recunoscut chiar șeful lui, președintele Iohannis. Restructurarea. În acest context, 2022 nu mai pare doar un an al speranței. Valul cinci al pandemiei amenință să îi ia nepregătiți pe români, consecințele relaxării excesive și ale propagandei conspiraționiste a antivacciniștilor, precum și bâlbâielile interesate politic în adoptarea „certificatului verde”, pot fi plătite greu. Politicienii „unității PSD-PNL” par însă mai degrabă interesați de împărțirea demnităților administrative, cu acces direct la beneficiile financiare. Banii, veniți de la buget și din PNRR, vor fi în continuare dirijați „cu dedicație”, spre anume sectoare, unități teritoriale sau firme. „Subvențiile” pentru consumatorii de energie se vor risipi foarte repede și populația se va trezi la limita subzistenței. Românii vor migra, în continuare, spre o străinătate „mai bună” pentru viața lor. Cu asemenea perspective în față, „rozul” care colorează speranțele legate de 2022 poate deveni cenușiu.
