Negurile Mileniului Trei – Dependența de internet

– Jocuri online în exces, priviri aruncate în permanență pe telefonul mobil: mediile digitale și rețelele sociale exercită o putere periculoasă. Ele pot prelua controlul asupra vieții noastre –

Digitalizare extremă

Lumea modernă este de multă vreme ame­nin­țată să-și piardă cetățenii într-un univers paralel periculos, altfel decât prin intermediul alcoolului sau hașișului. Milioane de oameni, majoritatea tineri, în Europa, America și Asia, sunt consi­derați bol­navi, de­pendenți, nu de dro­guri, ci de ceva care ține ex­clusiv de domeniul digital: „Internet Gaming Disorder” (IGD) – dependența de jocuri pe cal­culator. Ea reprezintă ipostaza extremă a digita­lizării totale a vieții noastre de zi cu zi.

În special băieții sunt a­fec­­tați de IGD. Potrivit unui stu­diu recent, fiecare al doi­spre­zecelea american, cu vâr­sta cu­prinsă între 12 și 25 de ani (numărul total ridicân­du-se la mai multe sute de mii) ma­ni­festă comportamente de­pen­dente, când se joacă pe inter­net. Faptul că e vorba de o afec­țiune psihică este atestat de ase­mănările care exis­­tă cu alte dependențe, mai vechi și mai bine studiate, cum sunt alcoolismul sau drogurile: jucă­torii online percep într-o măsură din ce în ce mai mare jocul ca fiind cel mai important lu­cru din viața lor, contactele lor sociale reale își pierd din impor­tanță și nu se mai pot opri, nici măcar atunci când își dau seama că sănătatea lor are de suferit și că își pun în pericol perspec­tivele edu­caționale și pro­fesionale.

Boală psihică

Când n-au acces la cal­culator și la jocuri, de­pen­denții au simptome de se­vraj, se simt nervoși și depri­mați și reac­ționea­ză uneori ma­nifestând in­clu­siv simpto­me fizice. În aces­te condiții, Organiza­ția Mondială a Să­nătății a cla­sificat, în anul 2018,    „de­­pendența de jocuri online” drept o boală. A fost un pas mare, care nu a fost lip­sit de contro­verse. Fanii jo­cu­rilor vi­deo s-au temut de stig­ma­tizarea unui lucru pe care ei îl percep drept o activitate re­crea­tivă modernă și com­­plet normală. Dar în spatele recu­noaș­terii IGD se află o intenție salutară. Calificată drept boa­lă, dependenții de jocuri pot primi ajutor medical și psi­hologic profesionist, fiind inclusă în lista tabe­lară a bolilor.

Până nu demult, singura dependență recunos­cută drept tulburare psihică era dependența de jocuri de noroc, a căror miză erau banii. În cazul jocu­rilor de pe internet, miza este dorința de a în­vinge, de a fi mai tare ca jocul, un dinam peri­culos, care creează la rândul lui dependență. De­vine evi­dent că și rețelele de socializare au poten­țialul de a ne deturna întreaga viață, prin reacțiile în timp real ale cercului virtual de prieteni și revendicarea per­manentă a atenției. Cercetătorii avertizează tot mai mult că viața socială reală e gata să fie sacri­ficată de dragul vieții pe internet.

„Centrul german pentru probleme de depen­dență la copii și adolescenți” din Hamburg a fina­lizat, în 2018, o investigație despre social me­dia, având drept model un proiect de cercetare olandez. Aproximativ 1.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, au trebuit să răspundă la nouă întrebări, de tipul: Folosiți rețelele so­ciale pentru a evita să vă confruntați cu reali­tatea și să vă gândiți la lucruri neplăcute? Vă feriți să recunoaș­teți cât timp vă petreceți on­line? Dormiți prea puțin, pentru că nu vă puteți desprinde de Face­book și rețele similare? Nu vă puteți gândi la alt­ceva decât să reveniți online cât mai curând cu putință? Păstrați legătura cu prietenii doar prin intermediul rețelelor sociale? Oamenii de știință susțin că cine răspunde afir­mativ la cinci dintre cele nouă întrebări este ex­pus riscului de dependență.

Luați-vă viața înapoi!

– Aveți senzația că nu sunteți pe drumul cel bun? Vă temeți că nu vă puteți desprinde de patima jocurilor pe calculator? Sfaturile care urmează vă pot fi de folos. Ele aparțin unor specialiști în dependența psihică de internet –

Țineți un jurnal de zi

Mai ales când e vorba de comportamente ne­sănătoase, avem tendința de a închide ochii, con­siderându-le fleacuri. Știm cum se întâmplă de la alcoolici și fumători. Un jurnal de zi ținut pe internet este, în sensul acesta, o idee bună. Vreme de două-trei săptămâni, notați cât timp petreceți pe internet și ce anume vă interesează în mod spe­cial. De exemplu: jocuri, să scrieți sau să preluați informații, să vă dați cu părerea, să vedeți filme sau video. Plus timpul de folosire (cât de mult stați zilnic pe internet). Scrisul este mijlocul cel mai bun pentru a avea un control legat de îndeletnicirile dvs. Dacă veți completa jurnalul de zi în mod regulat, veți avea o imagine clară a comportamentului dvs. legat de internet.

Luați-vă un „martor”

Singur e greu să ieși din dependențe de orice fel. Împărtășiți cu cineva temerile dvs. legate de folosirea excesivă a internetului și de dorința de a schimba situația. Găsiți o persoană de încre­dere, cu care să comunicați permanent, să vă țină sub observație și să vă spună sincer ce crede: dacă faceți progrese în utilizarea internetului sau dependența e aceeași. Atenție! Persoana în cauză nu trebuie să fie și ea dependentă, ci să fie un utilizator „normal” al rețelelor sociale.

Tehnica semaforului

La capătul a două-trei săptămâni de folosire a smartphone-ului sau computerului, puteți începe să vă apreciați singur riscul folosirii excesive a internetului după tehnica semaforului, împru­mutată din terapia comportamentală, practi­ca­tă de psihologi.

Zona VERDE. Cuprinde folosirea func­țio­nală a internetului, ca de pildă: obli­gații profesio­nale, corespondențe, e-mail sau căutarea de infor­mații cu scop clar definit.

Zona GALBENĂ. Cuprinde activități pe computer care presupun atenție, în cazul când în trecut v-au creat probleme de de­pen­dență. De exemplu: activități on-line, când sunteți singuri acasă mai mult de o oră decât v-ați propus inițial. Să nu cădeți în vechile capcane.

Zona ROȘIE. Presupune activități extinse ca timp, pe care nu le puteți controla: jocuri pe cal­culator, activități speciale pe chat, căutări exce­sive de informații, navigarea fără rost, trecerea de la un film la altul, pe youtube sau Netflix.

Stabiliți limite precise

„Mai puțin ca înainte” nu înseamnă aproape nimic. Definiți-vă ținte clare. Apelați la ajutor. Căutați o aplicație pe internet, care să vă limiteze accesul la zonele roșii, periculoase, atât tematic, cât și ca durată de timp. Sigur că asemenea inter­dicții tehnice pot fi ușor anulate, dar faptul că ape­­­lați la ele este deja un semn că ieșiți din inerție și vreți să luptați. Puneți piciorul pe frână. Și la uti­lizarea telefonului mobil ar trebui să vă limi­tați, închizându-l temporar ori punându-l departe de dvs. O masă în familie sau cu prietenii va fi mult mai plăcută și relaxantă, în absența mobilu­lui. Iar ca să nu vă lăsați pradă „ademenirii”, spe­cia­liștii vă sfătuiesc să vă faceți un plan, scris pe hârtie, cu litere mari: practic, un orar de folosire a tele­fonului.

Fixați-vă zilnic o pe­rioadă de timp precisă (două-trei ore după mun­că) în care să aveți acti­vități definite clar pe internet. Cele necesare (vezi „Zo­na verde”), cele distractive (vezi „Zo­na gal­­be­nă”), dar evita­ți-le ca­te­go­ric pe cele pe care știți sigur că nu le puteți stăpâni (vezi „Zo­na ro­șie”).

În plus, este de mare folos (ne asigu­ră psiho­logii) dacă veți nota, tot pe un carnețel pe care să-l aveți la îndemână, ce urmări negative are statul în fața cal­culatorului asupra stării fizice („Azi diminea­ță m-am simțit deprimat și obosit, fiindcă m-am jucat până noaptea, târziu, pe cal­culator”. „Aleg tot mai mult să stau singur, decât cu prietenii mei”, „Uneori, am senzația de pustiu, trăiesc, cumva, într-o viață paralelă” etc.). Lipiți „lista neagră” în preajma calculatorului. Este pro­priul dvs. avertisment.